Notiunea de familie

Notiunea de familie

Unitatea grupala fundamentala a societatii, familia este si va fi o tema predilecta de reflectie si analiza a spiritualitatii umane, a politicii sociale, dar si a mai multor discipline stiintifice: sociologia, medicina, psihologia, stiintele juridice, fiecare urmarind sa abordeze, dintr-o perspectiva specifica, dimensiunile, dinamica si functiile grupului familial[1].

Complexitatea acestei forme de comunitate umana - determinata de multitudinea si varietatea de relatii care se stabilesc intre cei care o compun, precum si intre familie, ca entitate distincta, si societate, la care se adauga evolutia in timp a trasaturilor sale caracteristice - face dificila incercarea de a defini „familia” intr-o formula atotcuprizatoare[2]. De aceea, o dubla abordare, pe plan sociologic si pe plan juridic, isi va gasi eficienta in determinarea notiunii de „familie”.

Vazuta prin prisma studiului sociologic, familia este „un grup social realizat prin casatorie, alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au gospodarie casnica, sunt legati prin anumite relatii natural biologice, psihologice, morale si juridice si care raspund unul pentru altul in fata societatii”. In acest inteles, se poate spune ca familia este o realitate sociala prin comunitatea de viata dintre soti, dintre parinti si copii, precum si dintre alte rude[3].

Familia este o realitate biologica, prin uniunea care se realizeaza intre barbat si femeie, prin procreare. Luand nastere prin casatorie, familia incepe prin a fi formata din parinti si copii. In mod obisnuit, familia da nastere urmatoarelor raporturi:

a) de casatorie, care constituie baza familiei;

b) cele dintre soti, care constituie efectele casatoriei;

c) cele dintre parinti si copii, care sunt rezultatul raporturilor dintre soti;

d) cele dintre alte persoane care mai fac parte din familie.

Din perspectiva juridica, familia a fost definita ca fiind grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii, care izvorasc din casatorie, rudenie (inclusiv adoptie), precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie.

In mod obisnuit, notiunea sociologica si cea juridica coincid, dar exista si situatii in care aceasta corespondenta nu exista. De exemplu, in cazul desfacerii casatoriei prin divort, relatiile de fapt, in sens sociologic, inceteaza intre soti, deoarece nu mai exista intre ei o comunitate de viata si de interese, in vreme ce unele drepturi si obligatii, deci relatii de familie in sens juridic, continua sa existe (de exemplu, cele privind intretinerea, dreptul la nume, privind bunurile comune, daca acestea nu au fost impartite la desfacerea casatoriei).

Familia este una dintre realitatile sociale cele mai intime noua. Este, poate, fenomenul social cel mai familiar. In toate societatile oamenii intemeiaza familii, desi deseori aceste familii sunt diferite de tipul de familie cu care suntem obisnuiti in prezent.

Familia este unul din cele mai raspandite tipuri de grupuri sociale si, cu toate acestea, incercarea de a o defini nu este deloc usoara, ci, dimpotriva, marea diversitate de tipuri de familie care s-au succedat de-a lungul timpurilor sau care coexista in societatile contemporane, impune gasirea unor caracteristici comune[4].

O alta clasificare, poate cea mai cunoscuta, este cea care vizeaza traditionalitatea si modernitatea. Familia traditionala este grupul familial cu un numar mare de membri, cu o structura fixa de rol, cu elemente de autoritate bine determinate pe gen si generatii si care se supune nu doar prevederilor juridice ci si tuturor imperativelor canonice de tip traditional.

Familia traditionala reprezenta o institutie conservatoare, in care sistemul valoric era puternic modelat de valorile religioase si se baza pe pastrarea traditiilor si obiceiurilor, pe exercitarea unor reguli rigide care sa mentina stabilitatea si asa-numitul „spirit de clan”.

Din punct de vedere economic, familia traditionala se baza pe o economie de subzistenta, „reprezenta unitatea fundamentala de productie, care furniza nu numai hrana, ci si o multime de obiecte necesare in gospodarie'. Economia gospodariei era una autarhica de subzistenta, un indicator al circuitului inchis al familiei si al tuturor activitatilor si functiilor pe care le indeplinea familia traditionala[5]. Productia si consumul erau realizate in cadrul gospodariei, la ele participand toti membrii familiei.

Familia moderna - numita si familie nucleara - este un tip de familie cu un numar restrans de membrii, cu o structura egalitara, cu roluri asumate prin acord, care isi face propriile reguli si nu mai este tributara unui set de traditii, cutume, reguli culturale sau unui dur control social[6].

Majoritatea cercetatorilor din domeniul familiei, dar si actorii politici sau opinia publica in general sustin ca, in ultimele decenii, familia din societatile contemporane a suportat transformari importante. In acelasi timp, aceasta continua sa reprezinte o institutie fundamentala in societate, fapt pentru care in dezbaterile publice problema „declinului familiei' este privita cu tot mai multa ingrijorare[7].

Imaginea familiei, preluata in discursul politic si stiintific, este aceea a unei institutii care prezerva traditiile si valorile nationale, fiind relativ independenta de contextul socioeconomic si avand o mare capacitate de inertie[8].