Cumulul de functii. semnificatia termenului.

CUMULUL DE FUNCTII. SEMNIFICATIA TERMENULUI.

Functia reprezinta expresia sintetica si generalizata a ansamblului de atributii si sarcini de serviciu, corespunzatoare unei anumite specialitati, profesii sau activitati de profil administrativ sau de specialitate (tehnic, economic, juridic, artistic, didactic, de cercetare, medical s.a.); in situatiile muncitorilor, echivalentul functiei il constituie meseria.

Una din cauzele esentiale ale contractului individual de munca este felul muncii, exprimat tocmai prin functia, meseria sau ocupatia ce urmeaza a fi exercitata de cel in cauza

Termenul de cumul provine din latinescul “cumulus”, avand semnificatia de gramada. In cazul discutat, este vorba de mai multe functii platite.

Codul muncii, reglementand cumulul de functii, are in vedere numai activitatea desfasurata pe baza contractelor individuale de munca (art. 35 alin.

In realitatea, insa, exista[4]:

a)     cumulul de functii stricto sensu, care consta in existenta a doua sau mai multe contracte individuale de munca, in aceeasi perioada a aceluiasi salariat;

b)     cumulul de functii lato sensu, care consta in existenta concomitenta a mai multor contracte de munca si/sau contracte (conventii) civile de locatiune a lucrarilor (de prestari servicii) ori comerciale sau raporturi de serviciu.

1. REGULA – ADMISIBILITATEA CUMULULUI DE FUNCTII

Art. 35 alin. 1 din Codul muncii prevede ca “orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea”.

Asadar, potrivit acestui text, cumulul de functii este admis pentru toate categoriile de salariati, indiferent de natura ori calitatea angajatorilor (persoane juridice sau fizice, societati comerciale cu capital integral sau partial de stat, regii autonome, companii sau societati nationale, institutii publice si unitati bugetare etc.), ca exercita ori nu activitati de conducere sau de executie.

Desi, in mod concret, unele functii pot fi indeplinite si in temeiul unor contracte civile sau comerciale, altele in baza unor raporturi de serviciu etc. Codul muncii are in vedere, asa cum am aratat, numai cumulul de functii in baza mai multor contracte individuale de munca.

Este evident ca un cumul de functii poate avea loc nu numai la angajatori diferiti, ci chiar la celasi angajator (prin incheierea cu acesta a inca un contract indiferent de natura activitatii)

Dispozitia alin. 3 al art. 35 potrivit careia salariatii cumularzi sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde se exercita functia pe care o considera de baza nu trebuie sa duca la o alta concluzie.

In afara de dispozitia mentionata priveste un caz particular de cumul ( e adevarat, cel mai frecvent) nu exista nici o interdictie legala privind cumulul de functii la acelasi angajator. De altfel, nici nu ar fi posibil; s-ar opune principiului general de drept referitor la libertatea contractuala ,precum si cel special privind neingradirea dreptului la munca si libertatea muncii (art. 41 alin. 1 din Constitutie si art. 3 din Codul muncii)

2. EXCEPTIA – INADMISIBILITATEA CUMULULUI DE FUNCTII

Conform alin. 2 al art. 35 din Codul muncii, de la regula admisibilitatii cumulului de functii fac exceptie situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumul.

In realitate, se prevad exceptii de la regula, nu incompatibilitati.

Unele dispozitii din Constitutia Romaniei privind aceste exceptii, au fost reluate in anumite legi care stabilesc o serie de incompatibilitati pentru: Presedintele Romaniei, membrii guvernului, ai Curtii de Conturi, judecatori, procurori, etc. Acestia nu pot fi incadrati in nici o alta functie sau, dupa caz, cu titlu de exceptie, doar in unele functii.

Dispozitiile Codului muncii privind cumulul de functii sunt completate cu alte reglementari in sensul ca angajarea prin cumul la un organ al puterii executive sau la o unitate bugetara se poate face numai cu acordul conducerii unitatii la care persoana in cauza are functia de baza, daca o parte din programul functiei cumulate se suprapune programului de la functia in care este incadrata.

Exista si anumite limite in cumulare a doua sau mai multe functii.

De pilda, conform art. 2 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 234/2006 , contractul de ucenicie la locul de munca nu poate fi cumulat cu un alt astfel de contract.

3. CUMULUL SALARIULUI CU O PARTE DIN INDEMNIZATIA DE SOMAJ

Document online: Problematica generala a violentei in familie - tipuri si forme de manifestare a violentei in familie Referat: Rolul familiei in integrarea copilului in societate

Scopul masurilor de completare a veniturilor salariale, rezida in determinarea somerilor de a se incadra in munca.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca prevede:

a)     art. 72: persoanele carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj si care se angajeaza pentru program normal de lucru si, ca urmare a angajarii, le inceteaza plata indemnizatiei de somaj, beneficiaza, din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma lunara, neimpozabila, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentant 30% din cuantumul indemnizatiei de somaj reactualizata conform legii. Nu beneficiaza de aceste prevederi persoanele care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporti de munca sau de serviciu in ultimi 2 ani, precum si persoanele pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata la data incadrarii in munca pe o perioada mai mica de 12 luni, iar ulterior, ca urmarea a schimbarii duratei contractului individual de munca, plata indemnizatiei de somaj inceteaza, la data incadrarii in munca pentru pe perioada mai mare de 12 luni;

b)     art. 73: persoanele respective beneficiaza de aceeasi suma si in situatia in care, in perioada in care au dreptul la indemnizatia de somaj, le inceteaza raportul de munca sau de serviciu la primul angajator si de incadreaza la altul. Suma mentionata se acorda pana la sfarsitul perioadei pentru care persoana era indreptatita sa primeasca indemnizatia de somaj;

c)      art. 73 : absolventii institutiilor de invatamant si absolventii scolilor speciale, in varsta de minimum 16 ani, inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, in situatia in care se angajeaza cu program normal de lucru, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o prima egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii.

Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se angajeaza in perioada de acordare a indemnizatiei, in conditiile de mai sus, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, pana la expirearea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat. Aceste drepturi li se acorda absolventilor care isi mentin raporturile de munca sau de serviciu petru o perioada de cel putin 12 luni de la data angajarii. Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, avut in vedere la calculul indemnizatiei de somaj la care absolventii ar fi avut dreptul, daca nu s-ar fi angajat, este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data angajarii.

Nu beneficiaza de aceste prevederi:

a)     absolventii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de muna sau de serviciu;

b)     absolventii care se incadreaza la angajatiro cu care au fost in raporturi de munca sau de serviciu in ultimii 2 ani;

c)      absolventii are la data solicitarii dreptului urmeaza o forma de invatamant;

d)     absolventii insitutiilor de invatamant fata de care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a-i incadra in munca;

e)     absolventii pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata la data incadrarii in munca pe o perioada mai mica de 12 luni, iar ulterior, ca urmare a schimbarii duratei contractului individual de munca, plata indemnizatiei de somaj inceteaza la data incadrarii in munca pentru pe perioada mai mare de 12 luni.

4. EXCEPTII DE LA POSIBILITATEA CUMULULUI DE FUNCTII

Art. 35 alin. 2 din Codul muncii prevede ca fac exceptie de la regula cumulului de functie situatiile in care prin lege sunt prevazute anumite incopatibilitati.

Asa cum s-a subliniat in literatura de specialitate , inrealitate legea prevede exceptii de la regula nu incompatibilitati.

Dispozitii constitutionale, reluate in anumite legi, statornicesc o serie de incompatibilitati pentru Presedintele Romaniei, membrii Guvernului, ai Curtii de Conturi, judecatori si procurori, in sensul ca toti acestia nu pot fi incadrati, in nici o alta functie sau, cu titlu de exceptie, doar in anumite functii.

Art. 80 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei prevede: “incompatibilitatile privind demnitatile publice si functiile publice sunt cele reglemnetate de Constitutie, de legea aplicabila autoritatii sau insitutiei publice in care persoanele ce exercita o demnitate publica sau o functie publica isi desfasoara activitatea precum si de dispozitiile prezentului titlu”.

Sintetizand, Curtea Constitutionala a statuat ca existenta unor compatibilitati se pune in unele cazuri daca exista un temei special si daca sunt consacrate prin lege

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Ticlea, « Tratat de dreptul muncii »,  Editura Universul Juridic, 2009 ;

Alexandru Ticlea, « Asigurarile pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.              Culegere de acte normative », Editura Rosetti, 2003 ;

Anuarul Statistic al Romaniei 2001 ;

Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca ;

Legea 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea Lg. 76/2002 ;

Legea 580/2004 ;

« Revista Romana de dreptul muncii » nr.3 din 2002, p. 10-21 ;

« Revista Romana de dreptul muncii » nr. 5 din 2003 ;

Strategia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca 2004-2010 ;

Traian Stefanescu, « Dreptul  muncii », Editura All, Bucuresti, 2002 ;

Ziarul Capital, nr. 2 din 2003