Cadrul conceptual al clasificarii marfurilor

Cadrul conceptual al clasificarii marfurilor

Un domeniu important al cercetarii stiintei marfurilor este studiul sistemelor de clasificare, precum si a metodelor si criteriilor de ordonare a produselor in cadrul acestor sisteme. Pentru pastrarea unei abordari unitare a sistematicii marfurilor consideram ca punctul de plecare in clasificarea marfurilor trebuie sa fie clarificarea obiectului clasificarii, deci a sortimentului de marfuri.

Desi in teoria si practica economica nu s-a stabilit un consens privind definirea sortimentului de produse, majoritatea specialistilor fac distinctia intre sortimentul „comercial” si cel „industrial”, in sensul ca primul concept priveste strict marfurile aflate intr-un anumit loc de vanzare, indiferent de producator, in timp ce al doilea concept se refera la intreaga oferta a unui producator sau a unei ramuri industriale.

In exprimarea curenta se folosesc si alti termeni asociati notiunii de „sortiment”, cum ar fi „paleta sortimentala” sau „gama de produse”. Dupa unii autori, gama de produse este o grupare de marfuri inrudite prin asemanarile dintre caracteristicile de calitate esentiale si prin destinatia in consum. La randul sau, o gama poate fi alcatuita din mai multe linii de produse, fiecare dintre acestea reprezentand colectivitati de produse omogene din punct de vedere a materiei prime si tehnologiei de fabricatie.

Pornind de la aceste consideratii se pot defini „dimensiunile gamei de produse”, adica profunzimea gamei (numarul de produse distincte continute de o linie), largimea gamei (numarul de linii de produse ce o compun), lungimea gamei (numarul de produse din toate liniile ce alcatuiesc gama).

Structura sortimentului se refera la totalitatea elementelor componente si la relatiile stabilite intre aceste componente, adica modalitatea specifica de grupare si ordonare a acestor elemente.

In acest sens definim conceptul de sortiment astfel:

&     Prin sortiment intelegem o colectivitate de marfuri realizate sau comercializate in conditii de rentabilitate de o anumita organizatie, in scopul satisfacerii cererii unui segment de consumatori.

Tipul clasificarii depinde, in principal, de scopul propus (si care poate fi unul practic sau unul cognitiv), ceea ce conduce la necesitatea clarificarii criteriilor dupa care se face clasificarea.

&     Clasificarea produselor si serviciilor este o operatie teoretica ce urmareste diferentierea componentelor unei colectivitati cercetate, alcatuita din elemente cu existenta materiala sau nu.

De-a lungul timpului au existati mai multe directii in privinta criteriilor de clasificare, inceputul fiind marcat chiar de Johann Beckmann in prima lucrare stiintifica cu caracter merceologic, prin incercarea de a ordona produsele vegetale folosind clasificarile naturalistului Carl Linné. In aceeasi perioada, Büse a introdus clasificarea marfurilor dupa originea lor (regn vegetal si animal), dar si dupa destinatia produselor respective.

Cel mai de seama reprezentant al scolii germane contemporane (G. Grundke), folosind tot modelul preluat din stiintele naturii, a propus noua niveluri de ordonare a produselor: diviziune, grupa (subdiviziune), clasa, ordin, gen, specie, subspecie, sort, clasa de calitate. Delimitarea acestor categorii se face folosind criterii materiale si tehnologice, nou introdus fiind criteriul gradului de prelucrare.     

In contextul progresului tehnico-stiintific contemporan, manifestat si prin extinderea laturii tehniciste la majoritatea marfurilor (calculatorul a devenit un produs destul de obisnuit in casele oamenilor, iar perspectivele oferite de domotica[1] sunt extraordinare), nu se pot exclude aspectele de ordin functional sau chiar socio-uman atunci cand se incearca fundamentarea stiintifica a unei clasificari.

Totusi, multe din aceste caracteristici nu pot fi cuantificate si evidentiate in cadrul unui sistem de clasificare a marfurilor. In plus, trebuie pastrat un echilibru in privinta criteriilor si o delimitare precisa a categoriilor constituite, precum si pastrarea unei anumite elasticitati, necesara cuprinderii noilor produse introduse pe piata.

In acest sens, se considera ca in sistematica produselor articolul reprezinta individualitatea de baza a sortimentului de produse. Articolele se deosebesc intre ele prin mai multe proprietati, in timp ce sortul este unitatea elementara intr-un sortiment, sorturile deosebindu-sc intre ele printr-o singura proprietate.

Clasificarea merceologica a produselor a folosit mult timp o structura arborescenta, impartind multimea produselor in familii, grupe, subgrupe, articole si sorturi, asa cum se observa in figura 2.l.

Abordarea cea mai moderna a criteriilor de clasificare se face dintr-o perspectiva sistemica, respectand principiile de baza in stabilirea criteriilor de clasificarea marfurilor, asa cum au fost enuntate de Grundke:

8    posibilitatile de utilizare ale unui produs sporesc cu cat produsul respectiv are un grad de prelucrare mai mic;

8    cresterea gradului de prelucrare determina indepartarea produsului de stadiul de materie prima si de originea sa;

8    cu cat domeniul de utilizare al unui produs este mai specializat, cu atat mai mic este numarul de posibilitati de clasificare.

Figura 2.1 Structura clasificarii stiintei marfurilor

O mentiune speciala facem in legatura cu clasificarile comerciale ale produselor (adica gruparea unor categorii de produse in functie de destinatie), folosite in comertul electronic, si care se regasesc pe mai multe site-uri[2] de pe INTERNET. Un exemplu in acest sens este site-ul www.compare.net apartinand liderului mondial in producerea de software, Microsoft. Acest site a fost realizat pentru a servi drept ghid interactiv pentru consumatorii ce doresc sa-si fundamenteze decizia de cumparare pe un studiu comparativ, intre mai multe produse ce satisfac aceeasi trebuinta. Mai mult chiar, sile-ul permite si cumpararea on-line (adica prin intermediul computerului), imediat dupa consultarea bazei de date respective.

Clasificarea produselor utilizata in acest site nu este una riguros stiintifica (dat fiind caracterul comercial, publicitar al prezentarii), in sensul ca nu se regasesc absolut toate categoriile de produse, ci doar acelea apartinand firmelor agreate (prin contract) de catre administratorul site-utui, compania Microsoft.

Accesarea site-ului www.compare.net conduce la aparitia pe display a unei succesiuni de imagini, utilizatorul-client avand posibilitatea de a alege categoria de produse dorita (figura 2.2), apoi, presupunand ca doreste sa se informeze asupra masinilor de spalat (figura 2.3), poate face o selectie dupa criteriul pretului, al producatorului sau dupa cele mai importante caracteristici de calitate (figura 2.4).

Figura 2.2 Alegerea categoriei de produse (de exemplu aparate

de uz casnic: Furnishings & Appliances

Figura 2.3 Alegerea unei familii de produse (de exemplu masini de spalat: Laundry→washers

Figura 2.4 Alegerea criteriilor de selectie (pret, producator,

caracteristici de calitate

Selectia conduce la urmatoarea succesiune de imagini (figura 2.5 a, b, c, d), din figura de la punctul „d” rezultand ca baza de date contine 296 de masini de spalat.

Figura 2.5 (a, b, c, d) Selectie dupa toate caracteristicile

de calitate din baza de date

Pe langa avantajul ca se ofera potentialului client informatii asupra pretului si gamei sortimentale, site-ul contine si detalii in privinta caracteristicilor de calitate pentru fiecare produs. Astfel, daca se executa un clic pe denumirea produsului din figura 2.5d (unde sunt prezente cele 296 de produse in ordine alfabetica), pe ecran apare o descriere detaliata a acestuia, insotita si de o fotografie. In plus, site-ul ofera si posibilitatea achizitionarii produsului ales on-line, adica direct prin Internet, fara a mai fi nevoie de o vizita la magazinul de specialitate.