Standardizarea la nivel european

Standardizarea la nivel european

Libera circulatie a produselor reprezinta principiul de baza al pietei interne europene, iar instrumentul cel mai adecvat pentru realizarea acestui principiu este armonizarea legislatiei tehnice si, in acest context, activitatea de standardizare europeana.

Standardizarea reprezinta veriga de legatura intre autoritatea de reglementare, producator si piata europeana, fiind o caracteristica a mediului tehnico-economic al Uniunii Europene.

In politica sa de eliminare a barierelor tehnice in calea liberei circulatii a produselor, Comunitatea Europeana a urmat, pana in anul 1985, asa numita „Vechea abordare”, care a constat in armonizarea specificatiilor tehnice de fabricare a produselor, pentru a se indeplini cerintele individuale ale fiecarei categorii de produse. Acest lucru a condus la o amplificare masiva a legislatiei comunitare cu un pronuntat caracter tehnic, ca si la proceduri deosebit de laborioase si dificile de luare a deciziilor.

Eliminarea acestor dificultati a fost realizata prin promovarea unei noi conceptii numita „Noua abordare in domeniul armonizarii tehnice si al standardizarii”, aprobata de Consiliul European prin rezolutia din 7 Mai 1985. Aceasta rezolutie a deschis drumul unei noi politici europene care foloseste standardizarea ca un mijloc de sprijinire a legislatiei. 

1 Noua abordare in domeniul armonizarii

tehnice si al standardizarii

Noua abordare in domeniul armonizarii tehnice si al standardizarii este o suma de Directive care definesc o serie de cerinte, denumite cerinte esentiale care sunt concretizate in standardele europene armonizate. Aceste documente prevad in mod oblignloriu aplicarea marcajului CE care exprima faptul ca produsul indeplineste cerintele esentiale respective.

Domeniile de produse pentru care exista directive europene „Noua Abordare”, sunt urmatoarele: echipamente de joasa tensiune, vase sub presiune, jucarii, compatibilitatea electro-magnetica, produse pentru constructii, masini, lifturi, echipament de protectie individual, instrumente de cantarit neautomate, dispozitive medicale, dispozitive medicale active implantabile, echipament pentru gaze, boilere cu apa fiarta functionand cu lichide sau fluide gazoase, explozibil pentru utilizari civile, echipamente si sisteme de protectie pentru atmosfere potential explozive, echipamente de recreere si echipament terminal de telecomunicatii.

In cadrul politicii „Noii abordari” au fost introduse urmatoarele principii fundamentale:

Cerinte esentiale

Directivele stabilesc numai cerintele esentiale de securitate ale produselor, cerinte care trebuie sa asigure protectia sanatatii, a mediului, securitatea muncii si a persoanelor. 

Organizatiile europene de standardizare CEN, CENELEC si ETSI sunt mandatate sa furnizeze producatorilor un set de specificatii tehnice in conformitate cu cerintele esentiale din directive, in documente numite standarde europene armonizate.

Aceasta imbinare dintre directive si standardele europene armonizate constituie instrumentul cel mai eficient pentru inlaturarea barierelor tehnice din calea comertului european.

Referinta la standarde

Activitatea de standardizare reprezinta un suport pentru implementarea legislatiei. Conform acestui principiu se introduce conceptul referintei la standardele voluntare, respectiv la standardele europene armonizate, in scopul definirii caracteristicilor tehnice ale produselor.

Evaluarea conformitatii

Implementarea directivelor „Noua Abordare” este sustinuta prin aplicarea unor metode armonizate de evaluarea conformitatii si marcare (respectiv marcajul CE). Aceste metode garanteaza ca produsele sunt fabricate in deplina conformitate cu cerintele esentiale din directive.          

Autoritatile nationale ale statelor membre cu obligatia sa recunoasca faptul ca produsele fabricate se bucura din punct de vedere juridic de prezumtie de conformitate cu cerinte esentiale din directive.

2 Obiectivele strategice ale standardizarii

europene

Obiectivele strategice ale standardizarii europene sunt cuprinse in Memorandumul european cu privire la activitatea de standardizare in Europa pana in anul 2005.

Avand in vedere cresterea integrarii europene si globalizarea pietelor, Memorandumul european stabileste urmatoarele obiective:

REFERAT: Functionarea societatilor comerciale REFERAT: ANALIZA RISCULUI - analiza riscului investitional

1)   standardizarea este responsabilitatea comuna a partilor interesate, a caror participare este voluntara si deschisa opiniei publice;

2)   standardizarea internationala are prioritate fata de cea europeana, iar aceasta din urma este prioritara fata de standardizarea nationala;

3)   in conformitate cu „Noua Abordare” referirea la standardele europene este fundamentul politicii europene de standardizare;

4)   standardizarea europeana este interesata de cooperare si parteneriat cu Comisia Europeana, aceasta contribuind financiar la lucrarile de standardizare fara a pretinde drept de veto;

5)   standardele europene vor specifica cerinte care sunt ridicate, dar nu excesive;

6)   standardizarea europeana are nevoie de un nivel general de acceptare in societate, deoarece numarul proiectelor de standarde legate de securitatea ocupationala, protectia consumatorilor si conservarea mediului este in crestere;

7)   trebuie marita viteza lucrarilor de standardizare europeana, fara ca aceasta sa duca la scaderea calitatii sau la pierderea consensului;

8)   procedurile consacrate in lucrarile de standardizare trebuie sa fie implementate de „Noua Abordare”;

9)   standardizarea europeana trebuie sa-si indrepte atentia si spre noi domenii cum sunt serviciile, sanatatea, petrecerea timpului liber, turism, telecomunicatii;

10)   organismele nationale de standardizare sunt si vor ramane fundamentul sistemului european de standardizare.

3 Organismele europene implicate in

politica de standardizare

Activitatea de standardizare europeana reprezinta sarcina a trei organisme independente:

Aceste organisme au un dublu rol, si anume unul economic - suprimarea barierelor tehnice din calea schimburilor comerciale si altul social - asigurarea securitatii si protejarea sanatatii consumatorilor.     

Activitatea acestor trei organisme privind implicarea in standardizarea europeana este redata sintetic in tabelul 5.2.

Implicarea CEN, CENELEC, ETSI in standardizarea europeana

Tabel 5.2

Aceste organisme europene de standardizare isi desfasoara activitatea conform unor proceduri ce garanteaza respectarea urmatoarelor principii:

a) Deschidere si transparenta - toate partile interesate pot lua parte la programul de lucru. Procesul de standardizare trebuie sa permita accesul partilor interesate, iar procedurile trebuie sa fie clare si in mare masura cunoscute.

b) Consens - standardele europene sunt elaborate in baza acordului dintre partile interesate. Este necesara obtinerea unei masive intelegeri pentru elaborarea unui standard intr-o perioada de timp, elementul timp fiind foarte important.

c) Obligatiile la nivel national - adoptarea formala a standardelor europene este hotarata de tarile membre CEN si devine obligatorie pentru fiecare dintre ele.       

d) Coerenta, din punct de vedere tehnic, la nivel european si national, standardele formeaza o unitate ce asigura propria continuitate in beneficiul utilizatorilor atat in plan european, cat si national, prin implementarea standardelor europene in standarde nationale.

Intre aceste trei organisme de standardizare exista o stransa colaborare in scopul asigurarii:

8    programarii coerente a activitatii de standardizare, necesara functionarii in conditii optime a pietei;

8    coerentei intregului ansamblu de standarde europene.

In afara de legaturile zilnice dintre cele trei organisme, care utilizeaza in comun sisteme de baze de date si infrastructuri de telecomunicatii a fost pus la punct un mecanism de cooperare compus din trei comitete:

Comitetul Presedintilor (Joint Presidents Group - JPG) alcatuit din presedintii si directorii generali ai celor trei organisme. Acest comitet coordoneaza orientarile majore de interes comun, privind politica de standardizare, defineste principiile de baza si permite un dialog cu Comisia Comunitatii Europene si AELS. 

Comitetul de coordonare a tehnologiilor in informatica (Information Tehnology Steering Committee - ITSTC) contribuie la realizarea unui program coerent de standardizare in domeniul tehnologiei informatiei, avand in vedere activitatea pe plan international. Acest comitet identifica subiectele de standardizare complexe din domeniul tehnologiei in informatica si repartizeaza lucrarile la organismul european de standardizare competent.

Comitetul de coordonare (Joint Coordination Group - JCG) realizeaza coordonarea colaborarii dintre organismele tehnice ale celor trei organizatii, in domenii de interes comun. Totodata, actioneaza ca ultima curte de recurs, fiind mandatat sa arbitreze in cazul conflictelor care nu au fost solutionate prin procesele normale de colaborare.

Conform unui regulament interior, colaborarea dintre CEN, CENELEC si ETSI asigura prioritatea standardelor europene prin:

8    obligativitatea preluarii: in principiu, fiecare standard european trebuie sa fie preluat ca standard national de catre fiecare membru al organismelor de standardizare;

8    obligativitatea sistarii: in timpul elaborarii unui standard european nu poate fi definitivat nici un proiect national de standard avand acelasi subiect;

8    hotararea majoritatii: in principiu, adoptarea standardelor europene se realizeaza prin consens, dar ele pot fi adoptate si prin hotararea majoritatii; 

8    obligativitatea retragerii: standardele nationale care vin in contradictie cu cele europene trebuie sa fie retrase.

CEN, CENELEC si ETSI sunt organisme de standardizare recunoscute ca fiind competente sa adopte standarde europene, (EN), dar ele adopta si alte tipuri de documente de standardizare, cum sunt documentele de armonizare (HD) si prestandardele europene (ENV), acestea din urma avand o aplicare provizorie.