Avantaje/limite in proiectarea itemilor

Modulul:  EVALUAREA CONTINUA LA CLASA

Tema: 

Evaluarea a devenit deja in ultimii ani, si va deveni din ce in ce mai mult, una din problemele majore ale formarii. Din pacate insa, se constata o discrepanta intre bogatia discursului teoretic si saracia practicilor evaluative . De aceea se vorbeste astazi din ce in ce mai mult despre necesitatea unei 'CULTURI EVALUATIVE' care trebuie formata, in randul celor care se ocupa de formarea tinerelor generatii. Despre evaluare se scrie si se vorbeste in variate contexte. Daca pe plan international teoria se afla inaintea practicilor scolare, inclusiv a celor evaluative, se pare ca in invatamantul romanesc lucrurile se petrec invers . Prin Curriculum-ul National si prin alte documente scolare elaborate la nivel central au fost promovate importante modificari care necesita punerea in practica a unor idei moderne din teoria pedagogica internationala.

Principalul instrument de evaluare este testul.

Testul cuprinde un ansamblu de itemi variati ca mod de formulare: intrebari, exercitii, probleme, care vizeaza un volum mai mare de cunostinte si capacitati pentru a afla ce informatii detine si ce stie sa faca elevul, in care se solicita diferite procese psihice: memorie, gandire, imaginatie.

Prin itemi vom intelege elementele componente ale unui instrument de evaluare, sub forma unei simple intrebari, un enunt(cu sau fara elemente grafice) urmat de o intrebare, exercitii si probleme, intrebari structurate, eseuri precum si tipul de raspuns asteptat din partea elevilor.

Tipul de itemi folositi in evaluare depinde de mai multi factori:

n      caracteristicile elevilor carora li se adreseaza;

n      specificul disciplinei;

n      nivelul si tipul de rezultate ale invatarii ce vor fi masurate;

n      timpul necesar pentru proiectarea, administrarea si prelucrarea rezultatelor obtinute;

n      modalitatile prin care sunt valorificate rezultatele obtinute in urma testarii.

Itemi obiectivi

In privinta obiectivitatii exista trei directii ce caracterizeaza procesul de evaluare si anume:

n      obiectivitatea a constructiei itemilor - cerinta structurata si corelata cu un obiectiv operational de evaluare;

n      obiectivitatea notarii - evaluatori diferiti acordand acelasi punctaj(nota) pentru aceeasi solutie a unui item;

n      obiectivitatea perceptiei sarcinii de catre elevul examinat; elevi diferiti solutionand la fel acelasi item.

Itemi de tip pereche solicita elevilor recunoasterea unor elemente aflate intr-o relatie data.

Domenii de utilizare

Utilizarea acestor itemi se limiteaza la masurarea informatiilor factuale, bazandu-se pe asociatii, respectiv pe abilitatea de a identifica relatia existenta intre doua campuri. In general acopera o varietate de domenii cu tipuri de relatii:

n      principii - exemplificari;

n      reguli - exemple;

n      termeni - definitii;

n      simboluri - concepte;

n      autori - opere;

n      parti componente - utilizari;

n      personalitati - realizari deosebite;

n      date - evenimente istorice.

Cerinte pentru alcatuirea itemilor de tip pereche:

n      includerea unui numar inegal de premise si raspunsuri;

n      instruirea elevilor pentru ca fiecare raspuns sa fie folosit o data, de mai multe ori sau niciodata:

n      utilizarea unui material omogen, respectand regula de a selecta din acelasi domeniu obiectivele ce vor fi corelate;

n      premisele si raspunsurile sa fie plasate pe aceeasi pagina;

n      pentru a evita furnizarea oricaror indicii ce ar conduce elevul spre "ghicirea" raspunsului corect, coloana raspunsurilor sa fie aranjata intr-o ordine logica(alfabetica, crescatoare, descrescatoare).

Itemi cu alegere duala este acea sarcina care probeaza capacitatea elevului de a identifica valoarea de adevar a unei afirmatii, obiectivitatea ei sau raportul "cauza - efect" dintre doua afirmatii.

Domenii de utilizare

n      Cunoasterea unor termeni, date factuale sau principii;

n      Capacitatea de a diferentia enunturile factuale de cele de opinie;

n      Capacitatea de a identifica relatii de tip cauza - efect.

Cerinte pentru construirea itemilor cu alegere duala:

n      se va include un numar egal de premise si raspunsuri, iar elevii sa fie instruiti ca fiecare raspuns sa poata fi folosit o data, de mai multe ori sau niciodata;

n      limbajul si terminologia folosite sa fie adecvate grupei de varsta elevilor;

n      enunturile sa nu fie prea lungi si complexe;

n      sa nu folosim enunturi nerelevante din punct de vedere educational;

n      sa nu folosim enunturi cu structuri ambigue, dificil de inteles;

n      sa nu folosim enunturi cu caracter foarte general, cand se solicita aprecierea lor drept adevarate sau false;

n      sa nu introducem mai multe idei intr-un enunt(exceptie: itemii "caza-efect");

n      sa nu furnizam in enunt indici care sa faciliteze "ghicirea" solutiei;

n      se va evita utilizarea enunturilor negative si in special folosirea dublei negatii.

Avantaje

n      Masoara intr-un timp relativ scurt un volum semnificativ de rezultate ale invatarii;

n      Se construiesc rapid si sunt usor de cuantificat;

n      Prezinta o fidelitate mare.

Limite

n      Dificultatea de a gasi un material omogen semnificativ pentru obiectivele si rezultatele pe care vrem sa le masuram;

n      Tipul de rezultate ale invatarii ce pot fi masurate se plaseaza la nivelele cognitive inferioare(exceptie intalnim in cazul identificarii relatiei cauza-efect si a discriminarii intre enunturile factuale si cele de opinie);

Eseu: PROIECT DIDACTIC GRUPA : pregatitoare - cainele ciufulit Lucrare: PROIECT DE ACTIVITATE - in lumea fermecata grupa mijlocie

n      Acest tip de itemi sunt vulnerabili fata de raspunsurile date la intamplare. Elevul avand sansa de 50% de a selecta raspunsul corect;

n      Identificarea unui enunt ca fiind neadevarat nu implica cunoasterea de catre elev a alternativei adevarate.

n      Pentru a verifica daca elevul detine solutia itemului se elimina inconvenienta de mai sus prin folosirea altei variantei a itemilor cu raspuns dual, asa numita "Modificare a variantei false", unde se cere elevilor sa schimbe partial enuntul pentru ca acesta sa devina adevarat.

Itemi cu alegere multipla

Itemul cu alegere multipla solicita elevului sa aleaga un raspuns dintr-o lista de raspunsuri oferite pentru o singura premisa.

Alegerea raspunsului corect

n      Printre alternativele oferite se gaseste una care este corecta in raport cu premisa. Celelalte raspunsuri, in afara celui corect se numesc distractori(alternative incorecte, plauzibile si paralele).

Alegerea celui mai bun raspuns

n      Elevul trebuie sa aleaga raspunsul "cel mai bun" din alternativele prezentate relativ la o anumita premisa.

Domenii de utilizare

n      Acesti itemi pot fi utilizati pentru:

Masurarea rezultatelor invatarii, a cunostintelor asimilate:

n      cunoasterea terminologiei;

n      cunoasterea unor principii;

n      cunoasterea unor elemente specifice;

n      cunoasterea unor metode sau proceduri.

Masurarea rezultatelor invatarii ca reflectare a nivelului comprehensiv si aplicativ:

n      capacitatea de a interpreta relatii cauza-efect;

n      capacitatea de a justifica metode si proceduri;

n      abilitatea de a identifica aplicatii ale faptelor si principiilor;

n      abilitatea de a aplica teoria in rezolvarea problemelor.

Cerinte pentru alcatuirea itemilor cu alegere multipla:

n      premisa va contine o singura problema bine definita;

n      premisa sa fie formulata intr-un limbaj corespunzator nivelului de varsta al elevilor;

n      distractorii sa fie plauzibili si paraleli;

n      raspunsurile pe cat posibil sa aiba aceeasi lungime;

n      raspunsurile sa nu fie opuse sau sinonime ca inteles;

n      alternativele trebuie sa fie omogene si sa urmeze logic si gramatical enuntul.

Itemi de tip pereche solicita elevilor recunoasterea unor elemente aflate intr-o relatie data.

Domenii de utilizare

Utilizarea acestor itemi se limiteaza la masurarea informatiilor factuale, bazandu-se pe asociatii, respectiv pe abilitatea de a identifica relatia existenta intre doua campuri. In general acopera o varietate de domenii cu tipuri de relatii:

n      principii - exemplificari;

n      reguli - exemple;

n      termeni - definitii;

n      simboluri - concepte;

n      autori - opere;

n      parti componente - utilizari;

n      personalitati - realizari deosebite;

n      date - evenimente istorice.

Cerinte pentru alcatuirea itemilor de tip pereche:

n      includerea unui numar inegal de premise si raspunsuri;

n      instruirea elevilor pentru ca fiecare raspuns sa fie folosit o data, de mai multe ori sau niciodata:

n      utilizarea unui material omogen, respectand regula de a selecta din acelasi domeniu obiectivele ce vor fi corelate;

n      premisele si raspunsurile sa fie plasate pe aceeasi pagina;

n      pentru a evita furnizarea oricaror indicii ce ar conduce elevul spre "ghicirea" raspunsului corect, coloana raspunsurilor sa fie aranjata intr-o ordine logica(alfabetica, crescatoare, descrescatoare).

Avantaje

n      se construiesc rapid si cu usurinta;

n      masoara un volum mare de rezultate ale invatarii intr-un timp scurt.

Limite

n      dificultatea de a gasi un material omogen semnificativ pentru obiectivele si rezultatele ce vrem sa le masuram;

n      tehnica nu poate fi folosita pentru abordarea unor rezultate complexe ale invatarii.

Itemi cu raspuns scurt/de completare

n      Itemi cu raspuns scurt sunt acei itemi pentru care elevii trebuie sa ofere raspunsul sub forma unui cuvant, simbol, numar sau sub forma unei propozitii, fraze.

n      Itemii de completare sunt cei care solicita in general drept raspuns doar unul sau doua cuvinte, care sa se incadreze in contextul - suport oferit.

n      Diferenta intre itemi cu raspuns scurt si cei de completare este forma diferita de prezentare a cerintei sau a problemei si in unele cazuri dimensiunea raspunsului cerut diferenta de forma a cerintei este ca la itemi cu raspuns scurt se foloseste o intrebare directa, iar la cei de completare un enunt sau o reprezentare grafica incompleta.

Domenii de utilizare

n      Sunt folositi in evaluarea unor rezultate ale invatarii care vizeaza nivelurile scazute din domeniul cognitiv si unele capacitati destul de simple.

Cerinte pentru alcatuirea itemilor cu raspuns scurt/ de completare:

n      raspunsul solicitat sa fie scurt si bine definit;

n      spatiul liber furnizat trebuie sa sugereze daca raspunsul va contine un cuvant sau mai multe(propozitii, fraze);

n      daca mai multe cuvinte trebuie scrise atunci spatiile libere vor avea aceeasi lungime pentru a nu oferi elevilor indicii privind raspunsul;

n      unitatile de masura vor fi precizate atat in intrebare, cat si dupa spatiul liber, astfel incat un raspuns gresit al elevului sa nu fie urmarea unei erori de citire sau de intelegere a intrebarii;

n      nu se indica folosirea unui text din manual, deoarece s-ar incuraja memorarea si s-ar putea testa alta capacitate decat cea dorita;

n      se va evita excesul de spatii albe si formularile incomplet definite, care cresc imprecizia.

Avantaje

n      se construiesc usor, datorita complexitatii reduse a rezultatelor de invatare testate;

n      existenta unui model complet a raspunsului complet faciliteaza construirea lor, iar aparitia unor ambiguitati este limitata;

n      permit evaluarea unui numar mai mare de concepte, priceperi si capacitati;

n      solicita un anumit grad de coerenta in realizarea raspunsurilor;

n      se marcheaza destul de usor si relativ obiectiv, daca se eleboreaza o schema de notare adecvata.

Limite

n      nu sunt adecvati pentru masurarea capacitatilor superioare (rezolvare de probleme, analiza, sinteza);

n      fata de itemii obiectivi, pentru fiecare zona de continut avem nevoie de un numar mai mare de itemi;

n      uneori, raspunsurile scurte cerute, nu duc la dezvoltarea abilitatilor complexe.

Itemi semiobiectivi

Itemii semiobiectivi sunt acei itemi prin care elevului i se cere sa dea un raspuns in totalitatea lui sau o parte componenta a unei afirmatii, a unei reprezentari grafice, astfel incat aceasta sa capete sens si valoare de adevar.

n      Principalele caracteristici ale itemilor semiobiectivi sunt sintetizate de N. Gronlund:

n      trebuie sa aiba precizate: obiectivul, enuntul si schema de notare;

n      raspunsul cerul elevului poate fi limitat ca spatiu, forma, continut prin structura intrebarii;

n      libertatea elevului de a reorganiza informatia primita si de a formula raspunsul in forma dorita este redusa;

n      pentru a oferi raspunsul corect, elevul trebuie sa demonstreze nu numai cunoasterea dar si abilitatea de a structura, de a elabora cel mai potrivit si scurt raspuns.

Principalele tipuri de itemi subiectivi sunt:

n      Itemi cu raspuns scurt/de completare;

n      Intrebari structurate.

Itemi cu raspuns scurt/de completare

n      Itemi cu raspuns scurt sunt acei itemi pentru care elevii trebuie sa ofere raspunsul sub forma unui cuvant, simbol, numar sau sub forma unei propozitii, fraze.

n      Itemii de completare sunt cei care solicita in general drept raspuns doar unul sau doua cuvinte, care sa se incadreze in contextul - suport oferit.

n      Diferenta intre itemi cu raspuns scurt si cei de completare este forma diferita de prezentare a cerintei sau a problemei si in unele cazuri dimensiunea raspunsului cerut diferenta de forma a cerintei este ca la itemi cu raspuns scurt se foloseste o intrebare directa, iar la cei de completare un enunt sau o reprezentare grafica incompleta.

Domenii de utilizare

n      Sunt folositi in evaluarea unor rezultate ale invatarii care vizeaza nivelurile scazute din domeniul cognitiv si unele capacitati destul de simple.

Cerinte pentru alcatuirea itemilor cu raspuns scurt/ de completare:

n      raspunsul solicitat sa fie scurt si bine definit;

n      spatiul liber furnizat trebuie sa sugereze daca raspunsul va contine un cuvant sau mai multe(propozitii, fraze);

n      daca mai multe cuvinte trebuie scrise atunci spatiile libere vor avea aceeasi lungime pentru a nu oferi elevilor indicii privind raspunsul;

n      unitatile de masura vor fi precizate atat in intrebare, cat si dupa spatiul liber, astfel incat un raspuns gresit al elevului sa nu fie urmarea unei erori de citire sau de intelegere a intrebarii;

n      nu se indica folosirea unui text din manual, deoarece s-ar incuraja memorarea si s-ar putea testa alta capacitate decat cea dorita;

n      se va evita excesul de spatii albe si formularile incomplet definite, care cresc imprecizia.

Avantaje

n      se construiesc usor, datorita complexitatii reduse a rezultatelor de invatare testate;

n      existenta unui model complet a raspunsului complet faciliteaza construirea lor, iar aparitia unor ambiguitati este limitata;

n      permit evaluarea unui numar mai mare de concepte, priceperi si capacitati;

n      solicita un anumit grad de coerenta in realizarea raspunsurilor;

n      se marcheaza destul de usor si relativ obiectiv, daca se eleboreaza o schema de notare adecvata.

Limite

n      nu sunt adecvati pentru masurarea capacitatilor superioare (rezolvare de probleme, analiza, sinteza);

n      fata de itemii obiectivi, pentru fiecare zona de continut avem nevoie de un numar mai mare de itemi;

n      uneori, raspunsurile scurte cerute, nu duc la dezvoltarea abilitatilor complexe.

Rezolvare de probleme

Problema desemneaza antrenarea elevilor intr-o activitate noua, iesita din tiparele obisnuite ale procesului instructiv-educativ, cu scopul dezvoltarii creativitatii, gandirii multidisciplinare, imaginatiei, a capacitatii de generalizare etc.

Obiectivele urmarite prin utilizarea rezolvarii de probleme sunt sintetizate astfel:

n      intelegerea problemei;

n      obtinerea informatilor necesare rezolvarii problemelor;

n      formularea si testarea ipotezelor;

n      descrierea metodelor de rezolvare a problemei;

n      elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obtinute;

n      posibilitatea de generalizare si de transfer a tehnicilor de rezolvare.

Cerintele de proiectare se pot clasifica in cerinte generale si cerinte specifice:

n      Cerinte generale:

n      situatia - problema sa fie adecvata nivelului de varsta si de pregatire a elevilor;

n      in functie de natura si de continutul problemei activitatea se poate desfasura individual sau in grup;

n      activitatea sa fie in concordanta cu obiectivele si continutul disciplinei;

n      utilizarea in cadrul activitatii a unor resurse materiale simple, putin costisitoare si confectionabile.

Cerinte specifice rezultate din natura situatiei-problema:

n      folosirea unor metode alternative de rezolvare;

n      obtinerea rezultatelor pe cai clare si verificabile;

n      prezentarea in redactarea finala a rationamentelor, calculelor, diagramelor, graficelor care sunt mai importante si ajuta la intelegerea realizarii sarcinilor.

Avantaje:

n      permite evaluarea cunoasterii metodelor si a capacitatilor de alegere a metodei adecvate;

n      activeaza atitudinea critica si invata pe elevi sa aprecieze metoda cea mai buna de lucru;

n      ofera posibilitatea analizei erorilor;

n      ofera posibilitatea  unei interdependente.

Limite:

n      necesita un timp lung de proiectare;

n      implica resurse materiale costisitoare;

n      nu poate fi utilizata curent;

n      necesita un timp mare de administrare si completare a sarcinii;

n      exista o anumita subiectivitate in evaluare;

n      cand se doreste notarea fiecarui elev, aceasta trebuie facuta nuantat, in functie de ajutorul acordat de profesor, contributia fiecarui elev in cadrul grupului etc.

n      Cand metoda este utilizata in grup si nu numai atunci se va tine seama de:

n      abordarea problemei, strategiei grupului pentru rezolvarea sarcinii;

n      solutia problemei; masura in care problema a fost rezolvata corect;

n      modul de realizare a sarcinii, s-a folosit o metoda adecvata, s-au verificat rezultatele;

n      generalizarea problemelor;

n      comunicarea cu profesorul;

n      originalitatea si creativitatea in abordarea rezolvarii.

Prof. Apostol Paula