Cum comunicam cu cainii - limbajul trupului - sistemul canin de comunicare

Cum comunicam cu cainii

Limbajul trupului - sistemul canin de comunicare

Asemeni oamenilor, cainii utilizeaza un sistem propriu de comunicare. Adeseori, ne intrebam ce exprima un caine atunci cand latra sau urla, cand da din coada, cand isi da urechile pe spate Majoritatea miscarilor si a posturilor reprezinta o sursa de informatii, adevarate barometre ce reflecta starile sufletesti si intentiile prietenilor nostri, cainii. Atat timp cat noi, oamenii, vom fi capabili sa 'citim' mesajul transmis de catre acestia, vom reusi sa-i intelegem mai bine, stabilind legaturi indestructibile.
Pentru a comunica intre ei, lupii au dezvoltat, de-a lungul secolelor, un sistem elaborat, bazat pe limbajul trupului, expesii faciale si vocalizare. Si cainii domesticiti folosesc asemenea metode de informare, usor de inteles de alte exemplare din aceeasi specie. Daca invatati cum sa interpretati 'sentimentele' cainelui dumneavoastra, observandu-i posturile si expresiile, ascultand ceea ce 'spune' , sunteti pe drumul cel bun al comunicarii cu el, si veti sti cum sa preveniti sau sa rezolvati eventualele probleme de comportament.
Succesul in demersul 'traducerii' semnalelor emise de trupul cainelui presupune o bogata experienta. De aceea, incepeti prin a studia miscarile acestuia; mergeti cu el intr-un parc, pentru a observa cum interactioneaza cu alti caini. Urmariti separat diferitele parti ale corpului sau (ochi, urechi, coada, par, intreaga postura) si, in functie de pozitie, incercati sa ghiciti ce intentioneaza sa faca animalul.
Pentru a va veni in ajutor, va prezentam in continuare principalele posturi si manifestari exterioare tipice cainilor.

Posturile care denota incredere in sine
Pozitia inalta a corpului cainelui; coada este uneori ridicata, alteori executa o miscare lenta de maturare; urechile sunt ciulite sau relaxate; pupilele sunt micsorate si relaxate, iar privirea este directa.

Posturile care denota teama
Pozitia joasa a corpului cainelui; coada este coborata, indoita sub corp sau executa o miscare nervoasa de maturare; cainele priveste intr-o parte sau intoarce capul, astfel incat i se vede albul ochilor, iar pupilele sunt dilatate; adesea, cainii latra de frica, in incercarea de a pastra distanta intre ei si ceea ce le-a provocat teama, in special daca sunt inchisi sau se afla in lesa. De obicei, cainii iritati au parul zburlit pe ceafa, in zona umerilor si chiar in portiunea dinaintea cozii, ceea ce nu denota neaparat agresiune, ci numai faptul ca sunt in alerta. Unii caini se 'zbarlesc' mai repede, la fel ca si oamenii sensibili care rosesc usor.

Postura de dominare
De obicei, postura de dominare se recunoaste prin tinuta semeata dintre doi caini, cel care domina sta deasupra, agata barbia celui dominant sau isi pune labele pe umerii lui; cainele dominant accepta cu calm ca alti caini sa-i linga botul; cainele sigur pe sine se va rostogoli pe spate si isi va expune pantecele, invitandu-i pe alti caini la joc. In astfel de momente, cainele dominant este relaxat si ii priveste pe ceilalti in ochi. Uneori, incalecarea unui alt caine reprezinta un semn de dominanta; acest gest, adesea interpretat gresit, poate fi folosit, insa, si de catre un patruped de rang inferior, pentru a-si demonstra supunerea fata de cel de rang superior.

Postura de subordonare
Capul si corpul sunt coborate; un caine dominat permite altui caine sa stea deasupra lui sau sa puna capul pe umerii sai; el linge buzele sau colturile buzelor altui caine; se rostogoleste sau isi fereste capul si privirea de alti caini, in timp ce isi ascunde coada. In cadrul grupului, ierarhia este mentinuta si demonstrata, de obicei, de catre membrii dominanti. Cainii dominanti se manifesta rareori, pentru a-si arata rangul. Cele mai multe demonstratii si aproape toate luptele pentru suprematie sunt declansate de catre membrii de rang mediu sau de cei lipsiti de incredere in fortele proprii.

Joaca si invitatiile la joaca
De vreme ce joaca este o activitate la fel de serioasa ca si lupta, vanatoarea sau reproducerea, cainii au ritualuri precise prin care isi exprima intentiile pasnice si dispozitita pentru distractie. Ei lanseaza invitatii la joc - isi arcuiesc spatele, isi agita labele prin aer (mai ales puii) - care par a spune 'daca sar pe tine sau te prind cu coltii e doar in gluma!'. Chiar si in timpul unor jocuri mai 'dure' ei sunt destul de relaxati, iar buzele le acopera dintii. In asemenea situatii cainii latra rar, strident, astfel decat atunci cand se tem sau vor sa-si atentioneze stapanii. Uneori, cainii mimeaza monta, in joaca, se excita, dar nu ca in timpul actului sexual. Astfel, se pare ca intre cei doi parteneri se creeaza o anumita relatie. Asemenea manifestari reprezinta, ocazional, demonstratii de dominare. S-ar putea ca unii caini de rang inferior sa incerce, in acest mod (incalecandu-i pe cei de rang superior) sa-si stabileasca pozitita in grupul din care fac parte.

Inclinarea corpului cainelui, cu posteriorul si coada ridicate si picioarele din fata coborate, reprezinta o invitatie explicita la joaca. Urechile sunt ridicate, indreptate spre inainte, ochii sunt relaxati, iar cainele 'zambeste' cu gura deschisa.

Limbajul trupului - semnele emise de caini in conditii de stres sau de relaxare

Indici de stres si 'semnale de calmare'
De multe ori, cainii pot dezvolta o stare de stres sau de teama, in situatii frustrante, precum orele de dresaj sau invatarea unei comenzi noi. Semnele de stres manifestate pot fi interpretate in functie de formele de exprimare comportamentala. Astfel, cainele aflat in stare de tensiune tremura, schelalaie, urineaza de frica, urechile sunt date pe spate, iar pupilele sunt dilatate. De asemenea, acesta produce o serie de sunete asemanatoare gafaitului, in timp ce colturile botului sunt trase inapoi. Coada este lasata, iar corpul are o postura joasa; se observa urme de transpiratie intre degetele labelor. Cainii stresati respira mai repede ca de obicei, casca si clipesc des, isi ling buzele si nasul in mod frecvent sau scot limba si o lasa sa atarne.
Deseori adopta o pozitie de retragere, intorc capul si isi misca trupul cu repeziciune. De asemenea, animalele frustrate latra, obiceiul fiind observat indeosebi la cele care isi apara teritoriul - de exemplu: doi caini situati de o parte si de cealalta a unui gard despartitor; cainele aflat in captivitate se manifesta astfel fata de cel care trece prin dreptul campului sau vizual.
Unele studii de comportament canin demonstreaza ca animalele de haita, in speta cainii, au nenumarate modalitati de evitare si de manifestare a agresiunii. In vederea reducerii stresului, atat pentru ei cat si pentru cei cu care interactioneaza (inclusiv oamenii), cainii folosesc anumite 'semnale de calmare'. Pentru a se linisti, acestia casca, privesc inapoi, isi ling botul, se misca incet, se invartesc, adulmeca pamantul, devin vioi, adopta pozitita 'sezi' sau stau complet intinsi. Majoritatea atitudinilor enumerate reprezinta un limbaj opus celui semnalat in cazul interactiunii agresive.
Cateodata, daca mangaiati cainele pe spate, acesta se va scutura si astfel isi va aduce o stare de relaxare.

Semne de agresivitate
Manifestarea agresivitati se recunoaste prin urmatoarele atitudini: cainele isi incordeaza picioarele si corpul; isi inalta capul (tinuta sameata); urechile sunt lipite de cap si indreptate spre spate; ochii se micsoreaza, iar privirea este fixa (pupilele pot fi foarte dilatate sau micsorate); isi arata coltii; blana se zbarleste (de-a lungul spatelui, in special pe ceafa si in zona umerilor); coada sta in pozitie ridicata.
Aunci cand asistam la interactiunea dintre propriul caine si alti patrupezi, regula principala este sa-l lasam sa se comporte intr-un mod adecvat situatiei. Adulmecarea partii posterioare a altui caine, joaca agresiva, latratul in apropierea urechilor pet-ului din vecinatate, incalecarea ca semn de dominanta, toate acestea reprezinta manifestari comportamentale normale, pe care cainele le practica in prezenta altor semeni si care nu ar trebui sa va ingrijoreze.
Daca, insa, cainele dumeavoastra dezvolta un comportament diferit fata de cele prezentate anterior, adica este nervos, speriat, sau infuriat de prezenta altor caini, atunci va trebui sa-l linistiti si sa-l indepartati de ceilalti. Este suficient sa-l chemati sau sa-l stropiti usor cu apa (aceasta nu este o pedeapsa, ci constituie o actiune de distragere a atentiei). Daca totusi cainele este prea agitat, este necesar ca el sa fie retras din zona de actiune (pentru cateva minute) cu ajutorul lesei (nici aceasta nu este o pedeapsa, ci doar o masura necesara pentru calmarea lui).
Pe langa situatiile la care ne-am referit deja, mai grave sunt interventiile deosebit de agresive ale cainilor din haita. Daca va aflati impreuna cu cainele in mijlocul unei haite, nu interpretati gresit manifestarile acestuia. El va latra puternic la animalele straine si se poate intampla chiar sa nu raspunda la indicatiile si la comenzile de calmare. Nu trebuie condamnat! Este evident faptul ca partenerul canin isi apara stapanul, pe dumneavoastra, o fiinta valoroasa, pe care el se simte obligat sa o protejeze de orice fel de pericole.
                                         

Analiza: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

forme respiratorii – febra, puls rapid si neregulattuse, jetaj mucos

forme septicemice – evolutie supraacuta apoplectica, cu moarte rapida

forme oculte, avortate.

Tablou morfopatologic

Leziunile pot fi eruptive sau neeruptive. Forma benigna se manifesta constant prin aparitia exantemului aftos, mai rar enantem si leziuni neeruptive. In formele maligne apar leziuni neeruptive dar si exantem aftos. La ex. necropsic se pot descoperi leziuni eruptive si pe anumite segmente ale tubului digestiv si respirator. Dupa spargerea aftelor raman eroziuni neregulate cu fundul granular care se acopera repede cu un strat subtire de fibrina. In cazul leziunilor neeruptive, cordul apare flasc, cu pete cenusii ( cord tigrat).

Diagnostic:

anatomoclinic si epidemiologic este usor de anticipat

pt diagnostic de laborator se recolteaza- pereti veziculari, lichid limfatic din leziunile linguale. Se mai pot trimite probe de sange si saliva. Materialul patologic suspect trebuie sa fie cat mai recent

ex de laborator – RFC, izolare si identificare virus pe culturi celulare, ELISA, BLF (test enzimatic de blocare in faza lichida), PCR

Prognostic:

Cu exceptia evolutiei la animale tinere unde boala poate imbraca forme supraacute si acute maligne, la celelalte categorii de varsta de la toate speciile, prognosticul este favorabil.

Profilaxie:

controlul circulatiei animalelor

carantina obligatorie

cunoasterea situatiei epidemiologice a fiecarei tari

controlul circulatiei virusului

programe imunoprofilactice (vaccinari)

In Europa de Vest, Centrala si partial de Est, vaccinarea antiaftoasa a fost sistata in urma cu > 10 ani, majoritatea ramanand in continuare indemne.

Combatere:

FA face parte din lista A a OIE , in care detine inca prima pozitie.

masuri de asanare rapida a bolii prin uciderea si ingroparea tuturor animalelor bolnave si a animalelor aflate in contact cu acestea

toate produsele de la aceste animale sunt distruse

dezinfectia materialelor, obiectelor, mijloacelor de transport, adaposturilor

pasunile si terenurile neadapostite se autosterilizeaza dupa 10-12 zile de la contaminare.

circulatia oamenilor in focarul de febra va fi limitata

ANEMIA INFECTIOASA ECVINA

-