Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Contracte


Qdidactic » bani & cariera » contracte
Testamentul - conditiile de valabilitate ale testamentului - testamentul autentic



Testamentul - conditiile de valabilitate ale testamentului - testamentul autentic


1. Definitie, caractere juridice

Orice persoana este libera sa stabileasca prin vointa sa persoanele carora sa le revina bunurile sale, in tot sau in parte, dupa ce aceasta nu va mai fi in viata. Potrivit art.800 C.civ. nimeni nu poate dispune de bunurile sale, cu titlu gratuit decat cu respectarea cerintelor legale prevazute pentru donatie sau prin testament.

Testamentul este definit in art.802 C.civ. ca fiind "un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau".

Din aceasta definitie putem deduce caracterele juridice ale testamentului: este un act juridic solemn, revocabil, mortis causa, unilateral si personal.

Testamentul cuprinde manifestarea de vointa a testatorului facuta cu scopul de a produce efecte juridice, de aceea spunem ca testamentul este act juridic unilateral. Fiind un act juridic, el trebuie sa indeplineasca toate conditiile de valabilitate ale actelor juridice si cele speciale cerute pentru actele cu titlu gratuit.

Totodata el are caracter personal, deoarece nu se poate incheia prin reprezentare, ci numai de insusi testatorul. Este un act juridic solemn, pentru ca trebuie sa imbrace ad validitatem conditiile prevazute de lege, mortis causa, intrucat efectele se produc numai la moartea testatorului.

Testamentul este revocabil, deoarece testatorul are posibilitatea de a reveni asupra dispozitiilor sale din testament, oricand pana la momentul mortii sale. In schimb, recunoasterea unui copil din afara casatoriei, facuta prin testament, este un act juridic irevocabil. Aceasta nu constituie o exceptie de la caracterul revocabil al testamentului, ci dovedeste faptul ca in cadrul testamentului pot coexista mai multe acte juridice329.

De regula, un testament contine dispozitiile testatorului cu privire la bunurile sale. Aceste acte juridice se numesc legate.



Totusi, pe langa legate, un testament poate contine si alte dispozitii de ultima vointa ale testatorului si anume: 1. sarcini impuse legatarului, adica obligatii pentru cel care primeste legatul; 2. exheredare (dezmostenire), adica dispozitii privind inlaturarea de la mostenire a unui succesor legal; 3. desemnarea unui executor testamentar, adica dispozitii prin care testatorul indica persoana ce va aduce la indeplinire actele de ultima vointa ale testatorului; 4. revocarea unui testament anterior, adica retractarea dispozitiilor cuprinse intr-un testament anterior intocmit; 5. recunoasterea unui copil din afara casatoriei. Prin testament, testatorul poate sa-si recunoasca propriul copil nascut in afara relatiilor de casatorie; 6. dispozitii privind ingroparea si funeraliile testatorului.

Prin urmare, in cuprinsul unui testament se pot intalni mai multe acte juridice, care au caracter independent unul de altul, astfel incat nevalabilitatea unui asemenea act nu atrage si nevalabilitatea celorlalte330.

2. Conditiile de valabilitate ale testamentului

Fiind un act juridic, testamentul trebuie sa indeplineasca conditiile generale de valabilitate ale actelor juridice prevazute de art.948-968 C.civ. Acestor conditii li se adauga si unele cu caracter special.

In cuprinsul oricarui testament trebuie sa regasim conditiile generale de valabilitate, de fond, respectiv: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza si speciale: interzicerea testamentului conjunctiv si a substitutiilor fideicomisare, precum si conditiile generale de forma cerute pentru valabilitatea sa.

A. Conditii generale de fond

2.1.Capacitatea. Pentru ca testamentul sa fie valabil se cere ca testatorul sa aiba capacitate de a dispune prin testament, iar persoana in favoarea careia s-a facut testamentul sa aiba capacitatea de a primi prin testament.

Art.856 C.civ. instituie principiul potrivit caruia "orice persoana este capabila de a face testament, daca nu este oprita de lege", iar art.808 alin.2 C.civ. statueaza tot ca principiu ca "este capabil de a primi prin testamente oricine este conceput la epoca mortii testatorului".

Capacitatea este regula, incapacitatea este exceptia. Incapacitatile trebuie sa fie expres reglementate de lege si sunt de stricta interpretare.

Vom prezenta succint incapacitatile de a dispune prin testament si cele de a primi prin testament.

In prima categorie, aceea a incapacitatilor de a dispune prin testament, intra urmatoarele persoane:

1.minorii sub 16 ani nu pot dispune prin testament (art.806 C.civ.);

2.minorul care a implinit 16 ani poate dispune prin testament numai de jumatate din bunurile de care ar fi putut dispune daca era major (art.807 C.civ.);

3.minorii de 16 ani nu pot dispune prin testament in favoarea tutorilor lor (art.809 alin.1 C.civ.);

4.minorii ajunsi la majorat nu pot dispune prin acte intre vii (donatii) sau prin testament in favoarea fostului tutore, daca socotelile definitive ale tutelei nu au fost in prealabil date si primite, cu exceptia cazului in care tutorele este un ascendent al minorului (art.809 alin.2 si 3 C.civ.);

5.persoanele puse sub interdictie, deoarece potrivit art.147 C.fam. situatia lor juridica este identica cu cea a minorului sub 14 ani;

6.persoanele lipsite de discernamant la momentul incheierii testamentului, dar nepuse sub interdictie.

Capacitatea este analizata la momentul intocmirii testamentului.

Incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de a dispune prin testament atrage sanctiunea nulitatii relative.

In cea de a doua categorie, a incapacitatilor de a primi prin testament, se includ urmatoarele persoane:

1.persoanele neconcepute la data deschiderii succesiunii (art.808 C.civ.);

2.persoanele juridice nu pot primi prin testament liberalitati care nu corespund scopului lor determinat prin lege, actul de infiintare sau statut (art.34 din Decretul nr.31/1954).

Aceste incapacitati amintite au caracter absolut, incalcarea dispozitiilor legale enuntate atragand sanctiunea nulitatii absolute.

3.persoanele juridice care nu au luat fiinta la data deschiderii succesiunii;

4.tutorele nu poate primi legate de la minorul aflat sub ocrotirea sa (art.809 C.civ.).

Incalcarea acestei interdictii este sanctionata cu nulitatea relativa.

5.medicii si farmacistii nu pot primi legate de la cei pe care i-au ingrijit in timpul ultimei boli de care au decedat, daca liberalitatea s-a facut in cursul acelei boli (art.810 C.civ.).

Pentru a opera aceasta incapacitate se cer intrunite anumite conditii: medicul, farmacistul sa-l fi tratat continuu pe dispunator; moartea sa fi fost cauzata de boala de care a fost ingrijit; liberalitatea sa se fi facut in timpul bolii.

Aceasta incapacitate se bazeaza pe o prezumtie absoluta de captatie si sugestie .

6.preotii care l-au asistat religios pe dispunator in cursul ultimei boli (art.810 alin.3 C.civ.).

Si in acest caz suntem in prezenta unei prezumtii absolute de captatie si sugestie.

7.ofiterii de marina nu pot primi legate de la persoanele care se afla la bord in timpul calatoriei maritime, daca nu sunt rude cu testatorul (art.883 C.civ.).

Nerespectarea incapacitatilor legale instituite pentru medici, farmacisti, preoti, ofiterii marinei atrage sanctiunea nulitatii absolute .

2.2. Consimtamantul

Consimtamantul nu reprezinta altceva decat manifestarea unilaterala de vointa a testatorului. El trebuie sa existe, altfel testamentul este nul absolut. Totodata, consimtamantul trebuie sa fie neviciat. Viciile de consimtamant sunt eroarea, dolul, violenta.


Potrivit art.953 C.civ. "consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol".

Ca si caracteristici, viciile de consimtamant ale testamentului sunt similare celor intalnite in cadrul actelor juridice civile in general. Particularitati prezinta doar dolul, care se infatiseaza sub forma captatiei si sugestiei.

Captatia presupune folosirea unor manopere dolosive facute in scopul castigarii increderii testatorului si a inselarii increderii acestuia pentru a-l determina sa faca o liberalitate, pe care altfel nu ar fi facut-o.

Sugestia consta in folosirea unor mijloace ascunse, in scopul de a sadi in mintea testatorului ideea de a face o liberalitate, pe care nu ar fi facut-o din initiativa sa proprie .

Vicierea consimtamantului, inclusiv prin captatie si sugestie atrage nulitatea relativa a testamentului.

Actiunea in anulare este prescriptibila, termenul de prescriptie extinctiva incepand sa curga de la data mortii testatorului si nu de la incheierea testamentului .

Pentru ca si captatia si sugestia sa constituie cauze de anulare a testamentului este necesar ca mijloacele folosite sa aiba caracter fraudulos si sa fi avut drept consecinta alterarea vointei testatorului, care in lipsa acelor manopere dolosive nu ar fi intocmit testament.

Doctrina si jurisprudenta au considerat ca manopere dolosive: sechestrarea testatorului, indepartarea sa de rude, de prieteni

2.3. Obiectul

Obiectul testamentului, ca si a oricarui act juridic civil trebuie sa fie determinat, licit si posibil. Cum in cuprinsul unui testament sunt mai multe acte juridice, obiectul se analizeaza in raport cu fiecare act juridic in parte, astfel incat nevalabilitatea obiectului unui act juridic duce la nulitatea absoluta a acelui act si nu a testamentului in intregul sau.

Valabilitatea obiectului este raportata la data deschiderii succesiunii, data de la care testamentul produce efecte si nu de la data intocmiri acestuia.

2.4. Cauza testamentului reprezinta scopul urmarit de testator. Ea trebuie sa fie licita si morala, sub sanctiunea nulitatii absolute. Tot nul absolut este si testamentul fara cauza.

B. Conditii generale de forma

Testamentul, indiferent de forma sa trebuie sa imbrace forma scrisa, aceasta conditie fiind ceruta ad validitatem.

3. Feluri de testamente

Intalnim diferite feluri de testamente prin care o persoana isi poate manifesta vointa. Codul nostru civil se refera la 3 feluri de testamente: olograf, autentic si secret.

Exista insa si testamente intocmite in conditii speciale: testamentul militarilor, cel facut in timp de boala contagioasa si cel facut pe mare, testamentul privind depunerile la CEC si cel facut in strainatate.

Vom reliefa pe rand trasaturile caracteristice fiecarui tip de testament.

Testamentul olograf este potrivit art.859 C.civ. testamentul scris, datat si subsemnat de mana testatorului.

Aceasta forma de testament este avantajoasa, deoarece se poate redacta oricand, oriunde, se poate tine secret, revoca oricand de testator fie prin distrugerea sa, fie prin redactarea altui testament, dar prezinta inconvenientul ca, fiind sub semnatura privata, poate fi contestat, poate fi sustras.

Pe langa conditiile generale de valabilitate ale oricarui testament, in cazul testamentului olograf trebuie sa fie intrunite 3 conditii speciale:

1.sa fie scris de testator in intregime, in orice limba, cu orice (stilou, pix, creta, carbune, sticla, piatra, dalta, ruj de buze, diamant etc.), cu litere de mana sau de tipar, in alfabetul pentru nevazatori (Brail), pe orice suport (hartie, piatra, lemn, panza, perete, etc.). Neindeplinirea acestei conditii atrage nulitatea absoluta. Daca testamentul este scris de o alta persoana, dar semnat si datat de testator, sanctiunea aplicabila este tot nulitatea absoluta.

Daca testamentul scris de testator, cuprinde si o interventie straina, testamentul este nul daca interventia s-a facut cu stirea testatorului si valabil daca testatorul nu a avut cunostinta de aceasta interventie, dispozitiile din interventia straina nefiind luate in considerare346.

Stersaturile, corecturile, adaugirile din cuprinsul unui testament scris de testator, care nu modifica dispozitiile initiale, dar sunt semnate si datate de testator nu afecteaza valabilitatea testamentului.

Dimpotriva, stersaturile, corecturile, adaugirile din cuprinsul testamentului care constituie noi dispozitii testamentare, nesemnate si nedatate de testator duc la nulitatea absoluta a testamentului.

2.sa fie datat de testator, pentru a se stabili daca la momentul intocmirii testamentului testatorul avea capacitatea de a face acest lucru.

Data consta in indicarea zilei, lunii, anului sau a unui eveniment notoriu (ex.Craciunul, Ziua Nationala a Romaniei) si se poate insera in orice loc (la inceputul, la sfarsitul sau in cuprinsul testamentului).

Daca testamentul se redacteaza in decursul mai multor zile, data testamentului este data cand se termina redactarea lui. Lipsa datei atrage nulitatea absoluta a testamentului.

3. sa fie semnat de testator, prin aceasta atestandu-se ca dispozitiile testamentare sunt dispozitiile de ultima vointa ale testatorului. Semnarea poate consta in indicarea numelui si prenumelui, a pseudonimului, a initialelor sau in reproducerea grafica a ceea ce in mod obisnuit reprezinta semnatura testatorului . Semnatura trebuie sa fie manuscrisa, nu se admite punerea de deget

Lipsa semnaturii atrage nulitatea testamentului. Fiind un act sub semnatura privata el poate fi contestat.

Testamentul autentic este potrivit art.860 C.civ. testamentul adeverit de autoritatea anume investita in acest scop . Acest fel de testament este avantajos, deoarece nu trebuie sa fie scris de testator, este mai putin supus contestatiilor din moment ce are girul unei autoritati competente, nu se creeaza impedimente in dovedirea testamentului in cazul distrugerii sau sustragerii lui, deoarece acesta se redacteaza in 2 exemplare, din care un exemplar ramane autoritatii competente (notar public).

Principalul dezavantaj este insa ca nu poate fi tinut secret.

Testamentul se poate redacta fie la biroul notarului public, fie la domiciliul testatorului, cand acesta nu se poate deplasa. Ceea ce este esential este prezenta personala a testatorului in fata notarului, care-l va intreba pe testator daca dispozitiile cuprinse in testament reprezinta ultima dorinta a testatorului, punandu-l sa semneze testamentul, dupa care se va proceda la autentificarea lui printr-o incheiere semnata de notar.

Testamentul mistic sau secret este acel testament semnat de testator, scris de acesta sau de o alta persoana, strans si sigilat, care este prezentat judecatoriei pentru indeplinirea unor formalitati. Este avantajos, deoarece poate fi pastrat secret, dar implica formalitati si cheltuieli.

El poate fi scris fie de testator, fie de o alta persoana, dar trebuie sa exprime obligatoriu vointa testatorului si sa fie semnat de acesta. Hartia se pliaza sau se introduce in plic, se sigileaza si se prezinta judecatoriei, in fata judecatorului testatorul declarand ca testamentul a fost redactat de el sau de altcineva, dar s-a semnat de el si cuprinde ultima sa vointa.

Judecatorul va intocmi un proces verbal, care va cuprinde mentiuni cu privire la prezenta testatorului, la declaratiile sale, fiind semnat de judecator si testator, dupa care testamentul poate fi dat in pastrarea testatorului sau a unei alte persoane, ori poate ramane in pastrarea judecatoriei unde s-au indeplinit formalitatile legale.

Testamentul militarilor

Militarii de cariera sau rezervistii chemati sub arme pot testa atata timp cat se afla pe teritoriu strain, in misiune sau prizonieri la inamic, pe teritoriul roman intr-o localitate asediata sau alt loc de unde nu se poate comunica din cauza razboiului, in fata comandantului militar al unitatii sau al unui alt ofiter superior, asistat de 2 martori.

Daca militarul se afla in spital el poate testa in fata medicului sef al spitalului asistat de comandantul militar al spitalului.

Testamentul facut in timp de boala contagioasa

Persoanele aflate intr-o localitate izolata din cauza ciumei sau a altor boli contagioase pot testa in fata unui membru al consiliului local asistat de 2 martori, numai in situatia in care in localitatea respectiva nu exista notar public.

Testamentul maritim

Calatorii si membrii echipajului pot testa atata timp cat vasul se afla pe mare in fata comandantului navei sau a unui inlocuitor al sau, asistat de ofiterul intendent de bord si de 2 martori. Daca cel ce testeaza este comandantul navei el va testa in fata persoanei ce urmeaza testatorului in ordine ierarhica.

Acest testament se intocmeste in 2 exemplare originale, sub sanctiunea nulitatii absolute. Daca vasul intra intr-un port strain in care exista agent diplomatic sau consular roman, un exemplar al testamentului se preda acestuia pentru a fi trimis notarului de la domiciliul testatorului. Daca vasul intra intr-un port romanesc, cele 2 exemplare se predau organelor portuare pentru a fi trimise notarului de la domiciliul testatorului.

Conform literaturii de specialitate, aceste formalitati nu atrag nulitatea testamentului in cazul nerespectarii lor .

Testamentul militarilor si cel facut in timp de boala contagioasa este valabil numai 6 luni de la data incetarii conditiilor speciale in care s-au intocmit (art.871 si art.873 C.civ.), iar cel maritim este valabil timp de 3 luni de la data la care testatorul a ajuns intr-un loc in care poate testa in forme ordinare (art.882 C.civ.).

Testamentul privind depunerile la CEC

Titularul unei depuneri la CEC, poate printr-o dispozitie cuprinsa in libretul de economii, sa indice CEC-ului persoana careia urmeaza sa-i fie eliberate sumele depuse, in cazul mortii sale. El produce efecte numai la moartea testatorului. Sumele pentru care nu exista asemenea dispozitii se vor elibera succesorilor legali.

Aceasta nu se confunda cu clauza de imputernicire, care reprezinta dispozitia data de titular unei persoane ca aceasta sa-i ridice sumele de bani depuse, dar in timpul vietii titularului.

Testamentul facut in strainatate

Cetateanul roman aflat in strainatate poate testa fie sub forma testamentului olograf dupa legea romana, fie in forma autentica prevazuta de legea locului unde se intocmeste, fie in fata agentului diplomatic sau consular roman.

9. Mostenitorii rezervatari si rezerva succesorala

In conformitate cu dispozitiile art.841, 843 C.civ., art.1 si 1 din Legea 319/1944 mostenitorii rezervatari sunt: descendentii, ascendentii privilegiati si sotul supravietuitor.

Rezerva succesorala este acea parte din mostenire, care in puterea legii, se cuvine mostenitorilor legali rezervatari si de care cel care lasa mostenirea nu poate dispune prin acte cu titlu gratuit (acte intre vii sau mortis causa).

Rezerva descendentilor difera in functie de numarul lor. Ea este de parti din mostenire, daca defunctul lasa un descendent; 2/3 parti din mostenire daca a lasat 2 descendenti; parti din mostenire daca a lasat 3 sau mai multi descendenti.

Se au in vedere doar descendentii care vin efectiv la mostenire, nu si cei care sunt renuntatori sau nedemni .

Daca la mostenire vin descendentii de gradul II, III prin reprezentare, rezerva succesorala nu se va calcula in functie de numarul lor, ci dupa numarul tulpinilor.

Astfel, daca la moartea lui de cujus in viata sunt un fiu A si doi nepoti C, D, copii ai fiului predecedat B, rezerva se va socoti pe tulpini, fiind de 2/3 parti din mostenire si nu de parti.

Rezerva ascendentilor privilegiati este de parti din mostenire daca vin ambii parinti sau mai multi si de parti din mostenire daca la succesiune vine un singur parinte. Si in acest caz este vorba de parintii care vin efectiv la mostenire si nu de cei renuntatori sau nedemni .

Conform art.2 din Legea nr.319/1944 rezerva succesorala a sotului supravietuitor este de parti din cota succesorala care i se cuvine ca mostenitor legal.

Aceasta cota este insa diferita, in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, astfel incat si rezerva succesorala va varia in functie de clasa de mostenitori.

Cota legala de mostenire a sotului supravietuitor in concurs cu descendentii este de parti, astfel incat rezerva sa succesorala va fi de din parti, adica de 1/8 parti.







Cota legala de mostenire a sotului supravietuitor in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati este de 1/3 parti, astfel incat rezerva sa succesorala va fi de din 1/3 parti, adica de 1/6 parti.

Cota legala de mostenire a sotului supravietuitor in concurs cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati este de 1/2 parti, astfel incat rezerva sa succesorala va fi de din 1/2 parti, adica de 1/4 parti.

Cota legala de mostenire a sotului supravietuitor in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari este de 3/4 parti, astfel incat rezerva sa succesorala va fi de din 3/4 parti, adica de 3/8 parti.

In concurs cu alti mostenitori ai defunctului, cu exceptia mostenitorilor legali, rezerva succesorala a sotului supravietuitor este de parti din mostenire (1/2 din 1/1 parti-cota sa legala).

In cazul in care sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu parintii defunctului, atunci el va dobandi in intregime mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta, daca defunctul nu a dispus de ele prin donatii sau testament .

In cazul in care defunctul a dispus de ele, atunci aceste bunuri se iau in calculul rezervei succesorale atat a sotului supravietuitor, cat si a parintilor defunctului.

Partea de mostenire asupra careia cel care lasa mostenirea poate dispune liber atat prin acte cu titlu oneros, cat si prin acte cu titlu gratuit poarta denumirea de cotitate disponibila.

Prin urmare, in cazul existentei mostenitorilor rezervatari, cel care lasa mostenirea are dreptul de a dispune prin acte cu titlu gratuit doar de cotitatea disponibila, neputandu-se afecta rezerva succesorala, care revine prin lege succesorilor rezervatari.

Desigur, nimic nu impiedica atingerea rezervei succesorale prin acte cu titlu oneros.




E.Poenaru, Recunoasterea prin testament a copilului din afara casatoriei, in J.N. nr.3/1956, p.463 si urm.; D.Chirica, op.cit., p.73.

Trib.Supr., col.civ., dec.nr.1196/1956, in C.D. pe anul 1956, vol.I, p.350-352.

Trib.Supr., sect.civ., dec.nr.875/1969, in C.D. pe anul 1969, p.155.

Trib.reg.Brasov, dec.civ.nr.888/1982, in R.R.D. nr.8/1983, p.63.

Stanciu D.Carpenaru, op.cit., p.40; Al.Bacaci, Nulitatea testamentului pentru lipsa vointei ori pentru viciile ei, in R.R.D. nr.7/1983, p.21; Trib.Supr., sect.civ., dec.nr.1579/1970 (nepublicata), citata de D.Chirica, op.cit., p.77; Trib.Supr., sect.civ., dec.nr.1917/ 1974, in Repertoriu . 1969-1975, p.213; C.S.J., sect.civ., dec.nr.2447/1991, in "Dreptul" nr.7/1992, p.78-79; C.S.J., sect.civ., dec.nr.1160&1992, in "Dreptul" nr.8/1993, p.82.

Al.Bacaci, op.cit., p.22-23; Trib.Supr., sect.civ., dec.nr.1558/1972, in C.D. pe anul 1972, p.161.

Al.Bacaci, op.cit., p.21-22.

I.Rosetti Balanescu, Al.Baicoianu, op.cit., p.503; M.Eliescu, op.cit, p.166; D.Macovei, op.cit, p.76; D.Chirica, op.cit., p.98.

D.Chirica, op.cit., p.100; Stanciu D.Carpenaru, op.cit., p.44.

Trib.Supr., col.civ., dec.nr.2420/1955, in C.D. pe anul 1955, vol.I, p.199.

D.Chirica, op.cit., p.102.

I.Rosetti Balanescu, Al.Baicoianu, op.cit., p.523.

I.Rosetti Balanescu, Al.Baicoianu, op.cit., p.688-689; D.Chirica, op.cit., p.156; D.Macovei, op.cit., p.118.

D.Chirica, op.cit., p.159.

Plenul Trib.Supr., dec.nr.12/1968; Trib.Supr., sect.civ., dec.nr.2139/1979, in C.D. pe anul 1979, p.132.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright