Costul somajului

COSTUL SOMAJULUI

« Somajul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal »[1]. Somajul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate in perioada de tranzitie. Este un fenomen inerent, intalnit in orice economie. Daca se incadreaza in limitele considerate normale, consecintele lui negative afecteaza un numar mic de persoane.

Somajul este opus ocuparii, reflecta imposibilitatea omului de a-si utiliza capacitatea sa de a produce bunuri economice. Prin somaj, munca sufera un proces de degradare, ea neputand fi conservata. Prin existenta sa, somajul determina pierderea unei parti din productia potentiala a societatii.

Alta consecinta negativa a somajului consta in faptul ca ajutorul de somaj, fiind suportat din veniturile societatii, determina o diminuare a veniturilor celor care lucreaza. Somajul inrautateste conditiile de viata ale populatiei, in primul rand ale somerilor, determinand scaderea consumului de bunuri economice. El alimenteaza acte antisociale, multe dintre acestea fiind facute de catre cei care nu lucreaza.

O consecinta nefasta a « statutului » de somer cu implicatii in viitor este tendinta unor persoane tinere de a ezita sa-si intemeieze familii. Ca urmare a acestei tendinte, scade natalitatea. Alta consecinta a somajului consta in faptul ca el determina reducerea dorintei de a invata a viitoarei generatii; gandul de a ajunge somer este de natura sa diminueze aspiratia spre carte, spre scoala.

Diminuarea increderii in scoala este insotita de un alt proces daunator pentru interesul economiei nationale, respectiv plecarea tinerilor peste granita pentru a se realiza uman si profesional.

Somajul apare ca un fenomen generator de diverse afectiuni fizice si psihice. Aceste stari depresive pot constitui, la randul lor, cauze ale pierderii locului de munca la un moment dat.

Consecintele somajului de lunga durata sunt si mai dureroase pentru individ; daca o persoana ramane mult timp in somaj, competenta si experienta sa se degradeaza si mai mult, ceea ce diminueaza interesul potentialilor patroni fata de persoana respectiva.

Somajul are consecinte negative foarte diverse, printre acestea inscriindu-se: raporturi familiale tensionate, izolarea sociala, imposibilitatea de a fi la curent cu problemele ce tin de competenta profesionala, moral scazut, lipsa increderii in sine.

Prin consecintele sale negative, somajul a devenit una din problemele globale ale omenirii. « Daca mii de oameni, si mai ales tineri, se vor trezi someri si impovarati de o inactivitate permanenta, ei vor fi condamnati la o stare de frustrare. In cele mai multe cazuri, insa, ” poluarea cu timp liber ” va produce alcoolism, narcomanie, huliganism si delincventa .  ».

Consecintele negative ale somajului imbraca si forma pierderilor de resurse banesti pe care le genereaza existenta acestui flagel.

Efectele negative ale somajului pe care le suporta indivizii, economia si societatea desemneaza costul somajului. In costul somajului se includ:

a)     pierderile de venit ale individului, reprezentate de diferenta dintre ajutorul de somaj si salariul pe care l-ar fi obtinut daca ar fi lucrat;

b)     pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate de contributia pentru asigurarile sociale, contributia pentru fondul de somaj si contributia pentru fondul de pensii suplimentare;

Document online: Problematica generala a violentei in familie - tipuri si forme de manifestare a violentei in familie Referat: Rolul familiei in integrarea copilului in societate

Repausul zilnic

Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.

Iar cei care lucreaza in schimburi beneficiaza de un repaus care nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi.

Repausul saptamanal

Repausul saptamanal se acorda de regula sambata si duminica. Insa, in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Astfel, in cazul in care repausul saptamanl se acorda in alte zile, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Se poate lucra si neintrerupt o perioada maxim 14 zile calendaristice, dar numai cu autorizarea Inspectoratului Teritorial de Munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii beneficiaza de acordarea repausului saptamanal cumulat si de dublul compensatiilor cuvenite in cazul prestarii muncii suplimentare, respectiv 150%.

Sarbatorile legale

Zilele de sarbatori legale in care nu se lucreaza sunt:

1 1 si 2 ianuarie ;

2 Prima si a doua zi de Pasti ;

3 prima si a doua zi de Rusalii ;

4 1 mai ;

5 15 august ;

6 1 decembrie ;

7 Prima si a doua zi de Craciun;

8 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele dect cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

In cazul in care salariatii lucreaza in zilele de sarbatori legale, acestora li se asigura compensarea cu timp liber corespun

c)      plati din bugetul fondului special pentru ajutorul de somaj, a alocatiilor de sprijin;

d)     pierderea de venit a societatii reprezentata de realizarea unei productii sub cea potentiala;

e)     cheltuielile cu pregatirea in scolile profesionale, in invatamantul mediu si superior.

Costurile imense pe care le implica somajul, directe sau indirecte, releva faptul ca acest fenomen constituie o risipa de resurse umane si financiare generate de utilizarea incompleta a unor fonduri de productie, cu implicatii asupra costurilor sociale.

Costurile directe sunt evidentiate sub forma varsamintelor financiare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor, care, in principal este utilizat pentru plata ajutorului de somaj, alocatiei de sprijin, calificarii si recalificarii somerilor, precum si pentru costuri, de regula, se iau in considerare la estimarea cheltuielilor antrenate de somaj, ca factor de risc social major; ele reprezinta un element esential in estimarea costurilor sociale.

Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. Ele imbraca forma pierderilor de productie determinate de neutralizarea unor capacitati si mijloace tehnice din dotare, ceea ce implica reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificarii si capacitatii de munca, descurajarea personalului in plan profesional, social si uman.