Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Resurse umane


Qdidactic » bani & cariera » management » resurse umane
Echipa – o cale de motivare a angajatilor - partea de cercetare a lucrarii



Echipa – o cale de motivare a angajatilor - partea de cercetare a lucrarii


Echipa – o cale de motivare a angajatilor - partea de cercetare a lucrarii de disertatie



1. Obiectivele cercetarii


Identificarea rolului echipei in motivarea angajatilor

Rolul echipei in indeplinirea obiectivelor organizatiei

Rolul liderului in motivarea in echipei


2. Universul cercetarii


Pentru realizarea cercetarii au fost selectate 12 personae din cadrul Muzeului Taranului Roman.




Muzeul Taranului Roman a fost ales deoarece aici imi desfasor activitatea de 4 ani si mi-a fost usor sa intervievez personale selectate. In cadrul departamentului de cercetare se lucreaza destul de mult in echipa datorita faptului ca sunt implicati in multe proiecte pe care nu le-ar putea finaliza decat in echipa. Atunci cand efectueaza cercetari de teren se lucreaza in echipa dar si dupa ce au incheiat aceste cercetari pana la finalizarea efectiva a proiectului care se termina cu o expozitie si cu o eventuala lansare de carte. Este o munca laboriasa si de obicei un proiect se intinde pe aproximativ un an de zile. Personal am fost implicata in mai multe proiecte si am putut observa cum se lucreaza in echipa.

Muzeul Taranului Roman este o institutie cu data de nastere recenta, dar cu istorie bogata si un trecut zbuciumat. Principalele domenii de cercetare in care se inscriu programele institutiei sunt muzeologie, antropologie, etnologie, etnomuzicologie, etnografie, , folcloristica. Muzeul Taranului Roman adaposteste, intr-o cladire construita in stil neoromanesc un tezaur reprezentativ pentru arta si civilizatia taraneasca. Muzeul detine un patrimoniu de peste 100.000 de obiecte, 3.000 de clisee pe sticla (fotografie etnografica veche) si o arhiva importanta de documente scrise si sonore. Colectiile muzeului cuprind aproape 90 000 de obiecte taranesti (piese de costum, ceramica, tesaturi de interior, obiecte din lemn, obiecte religioase), reprezentand toate zonele etnografice ale tarii, dar si o impresionanta arhiva vizuala (clisee pe sticla, fotografie veche, stampe, xilogravuri taranesti, relevee).


3. Ipotezele de lucru


Cu cat o organizatie sustine lucrul in echipa cu atat angajatii vor fi mai motivati sa indeplineasca obiectivele.

Cu cat intr-o organizatie se lucreaza mai mult in echipa cu atat membrii echipei vor fi mai motivati sa obtina rezultate mai bune.

Cu cat liderul se implica si sustine lucrul in echipa cu atat membrii echipei vor fi mai motivati.



4. Tehnici de cercetare


Pentru desfasurarea cercetarii am ales sa utilizez ca tehnici de cercetare interviul datorita faptului ca intrbarile deschise utilizate mi-au putut oferi o imagine de ansamblu asupra fenomenului cerceatat si observatia deoarece in organzatia cerceatata lucrez de patru ani si am facut parte din numerose echipe.


Interviul

In limba romana, termenul de ,,interviu” reprezinta un neologism provenit din limba engleza (interview – intrevedere, intalnire), fiind utilizat deopotriva in jurnalistica si in stiintele socioumane. Definim interviul de cercetare ca o tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipoteyelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane. Interviul se bazeaza pe comunicarea verbala si presupune intrebari si raspunsuri. Fiind vorba despre interviul ca tehnica de cercetare in stiintele socioumane, trebuie accentuat faptul ca utilizarea acestuia in cerceatarea din domeniul stiintelor socioumane trebuie sa conduca la stabilirea relatiilor dintre variabile, la testarea ipotezelor. Ancheta prin interviu constituie cea mai frecventa metoda ce cercetare sociologica. Interviul cu intrebari inchise si cu intrebari deschise fac parte din categoria interviurilor structurate de altfel, ghidul de interviu nu reprezinta altceva decat o lista de intebari sau de probleme ce urmeaza a fi discutate in cadrul interviului. Fireste, ghidurile de interviu pot fi mai mult sau mai putin detaliate, dar ele trebuie sa cuprinda problemele esentiale, ce nu pot fi omise, fara de care obiectul studiului nu s-ar realiza.[1]



Observatia

A observa inseamna a cunoaste, a examina un obiect sau un proces, a face constatari si remarci (critice) referitoare la ceea ce ai privit cu atentie. Aceasta este senstul termenului de observatie la nivelul simtului comun.Observatia stiintifica presupune cu necesitate scopul cunoasterii, plainificarea, desfasurarea dupa reguli bine stabilite si indelung verifcate. In stiintele socioumane observatia este inainte de orice observarea omului de catre om. [2]

Observatia participativa inseamna ,,a lua parte – pe cat permite situatia – constient si sistematic la viata activa, ca si la interesele, sentimantele grupului studiat”[3]


5. Prezentarea rezultatelor cercetarii


Analiza propusa in lucrarea „Echipa o cale de motivare a angajatilor” desfasurata in perioada 26 aprilie – 25 mai 2010, reprezinta o cercetare asupra a ceea presupune lucrul in echipa si cat de mult ii motiveaza pe angajati acest tip de colaborare.


Datorita faptului ca in ultimii ani se pune accent din ce in ce mai mult pe lucrul in echipa, acest fenomen l-am putut observa inca din anii de liceu cand profesorii ne implicau in diverse actiuni in echipa, apoi pe parcursul facultatii iar acum in cadrul organizatiei in care lucrez, am considerat ca este necesar sa analizez acest fenomen si sa intervievez persoane care sunt implicate direct in echipe pentru a afla parerea lor despre acest lucru si cat de mult se simt motivati.


Tehnica folosita in aceasta lucrare a fost interviul.


Din punct de vedere metodologic interviul este alcatuit in majoritate din intrebari deschise in care am urmarit atat motivarea in echipa cat si daca obiectivele organizatiei sunt indeplinite mai rapid si mai eficient in echipa.



Intrebarile deschise au fost destinate obtinerii unor infomatii cat mai ilustrative.


Interviurile au fost aplicate celor 12 persoane selectate din cadrul departamentului de cercetare al Muzeului Taranului Roman.


Imi asum limitele cercetarii, dar pot spune ca la nivelul orgnaizatiei cercetate ipotezele de la care am pornit s-au validat. Am fost ajutata in acest demers si de obsevatiile pe care le-am efectuat in cardul institutiei, facand parte din mai multe echipe.


Analiza rezultatelor


Personale selectate  au fost foarte deschise in a-mi raspunde la intrebari.


Investigatia a cuprins un numar de 14 intrebari ce au urmarit nivelul de motivare al angajatilor in momentul in care sunt implicati intr-o echipa. Au existat intrebari despre cum se implica organizatia si daca pune accent pe lucrul in echipa pentru ca daca aceasta nu sustine acest lucru agajatii pot fi demotivati sa lucreze in echipa.


La intrebarea: „De cand sunteti angajat/a, organiztia a pus accent pe lucrul in echipa, sustinand si incurajand acest lucru?” persoanele intervievate au raspuns afimat Este foarte important ca organizatia sa incurajeze lucrul in echipa datorita faptului ca, proiectele din cadrul departamentului de cercetare sunt foarte complexe iar o singura persoana nu ar putea sa finalizeze astfel de proiecte. Unii angajati lucrand in echipa isi pot descoperi noi talente ceea ce ii va motiva foarte mult pe viitor.

„Da, asa consider. Lucram in echipa si e incurajat acest lucru in biroul si la sectia unde lucrez”

„In ultimii 5- 6 ani s-a pus accentul mai mult pe lucrul in echipa”

„In 1999 am fost pentru prima data integrata cu adevarat intr-o echipa. Atunci a fost „varsta de aur” a activitatii mele din muzeu. Atunci am capatat un rost si mi s-au descoperit talentele folositoare: talentul de a scrie pentru copii.”

„Sunt perioade in care lucrul in echipa este obligatoriu”


Ceea ce este important e faptul ca toti cei intervievati au o parere foarte buna despre lucrul in echipa ceea ce demostreaza ca implicarea lor este totala si ca astfel organiazatia are de castigat:

„Lucrul in echipa este uneori garantul eficientei, dar aceasta apare atunci cand echipa este bine coordonata.”

„Lucrul in echipa este mai eficient. Ce poate sa fie mai bine decat sa comunici,  sa impartasesti ceea ce stii si sa inveti de la ceilalti? Este calea prin care poti sa-l descpoeri pe cel de langa tine, sa-l cunosti, sa-l ajuti, ajutandu-te pe tine

„Lucrul in echipa este cheia succesului.”


In urma aplicarii interviurilor am putut consta ca toate persoanele au fost de acord cu faptul ca, lucrand in echipa, motivarea in munca creste iar obiectivele organizatiei sunt indeplinite mai rapid si mai efcient, ca lucrul in echipa este o necesitate, de fapt toti isi doresc sa lucreze in echipa considerand acest lucru foarte benefic atat pentru organizatie cat si pentru fiecare persoana in parte. S-a putut constata ca lucrul in echipa nu numai ca ii motiveaza pe angajati dar ii si ajuta sa se dezvolte atat personal cat si profesional.

„.tanjesc dupa lucru in echipa. Vine o vreme cand munca individuala isi pierde sensul, nu mai are noima”

„ doar lucrand in echipa poti sa obtii recunoasterea celorlalti pentru ceea ce stii. Pe urma celialti care stiu mai multe te stimuleaza, te determina sa „urci”, sa „cresti”.

„ Nu numai ca sunt motivata, dar simt ca si traiesc, munca in echipa ii face loc si celuilalt de langa tine, te face sa-i asculti parerea si in timp ajungi sa te slefuiesti ca pietrele in rau.

Sustin aceasta idee a lucrului in echipa 100%”


Am putut observa ca lucrul in echipa are foarte multe benefecii: motiveaza angajatii, sarcinile se indeplinesc mai rapid, finalizarea proiectelor nu depinde de o singura persoana ( in cazul in care doar o singur persoana ar lucra la un proiect) ci din contra in momentul in care se lucreaza in echipa si o persoana lipseste, echipa poate sa nu resimnta acest lucru, iar organizatia are de castigat deoarece nu pierde timp si nici bani asteptand persoana respectiva sa revina la munca.

„ Organizatia devine mai profitabila si nu se creaza o dependenta de un angajat. De exemplu  daca 100 de persoane ar lucra la un proiect si intr-o zi ar lipsi 3 persoane .sansele ca proiectul sa isi pastreze dead-line-ul sunt de 99%.dar in momentul in care la un proiect lucreaza o singura persoana sansele ca proiectul sa se finalizeze in momentul in care persoana lipseste cateva zile din motive sa zicem grave de sanatate sansele pot sa scada sub 50% -1% ..Deci ar fi o situatie in care si angajatorul si angajatul ar pierde.”


Totusi pesoanele intervievate au raspuns ca exista anumite probleme atunci cand vine vorba de stabilirea rolului fiecarui membru in echipa. Unele persoane au raspuns ca rolul lor este clar delimitat inca de la inceputul proiectului iar alte persoane au raspuns ca nu au stiut clar de la inceput rolul dar ca s-au adaptat pe parcurs si totul a decurs foarte bine. Acest lucru pare sa nu ii afecteze deoarece, spun ei, acest lucru se datoreaza faptului ca sunt foarte deschisi, comunicativi si pot trece peste orice problema. Unii interveievati au raspuns ca fiecare isi poate alege rolul pentru care crede ca este cel mai potrivit. In aceasta organizatie exista o lejeritate, o flexibilitate ceea ce permite oamenilor sa fie degajati iar astfel indeplinesc mult mai bine obiectevele. In echipele in care am lucrat, rolurile au fost delimitate clar de la inceput, inca din prima sedinta a poiectului. Managerul proectului prezenta sarcinile si unde se putea alege, fiecrare alegea ce rol considera ca i se potriveste, iar in situatia in care nu se putea alege, managerul definea rolurile:

„Fiecare si-a ales rolul pentru care se simtea cel mai potrivit, rolul care ii placea sau pentru care avea aptitudini. Celelate roluri s-au impartit mai de voie mai de nevoie, dar majoritatea sarcinilor pe care nu le-a vrut nimeni si le-a asumat sefa care munceste mai mult decat toti, fara sa se planga.

„De fiecare data s-a incercat sa se imparta sarcinile intre membrii echipei astfel incat sa stie fiecare ce are de facut”

„In gneral dupa aptitudinele fiecaruia, de catre coordonatorul proiectului”


Toti, fara exceptie, au cazut de acord asupra faptului ca, obiectivele organizatiei vor fi indeplinite mai eficient si ca ei se simt motivati sa lucreze intr-o echipa numai daca exista si un colectiv unit, se comunica bine, daca exista dorinta de cooperare, intelegere, compatibilitate, daca echipa este coordonata de un sef iscusit. Daca toate aceste ingrediente exista atunci toti isi doresc sa lucreze in echipa decat individual:

„Da sunt motivata sa obtin rezultate mai bune daca lucrez in echipa, evident daca se coopereaza bine”

De multe ori da, de cele mai multe ori da, repet daca exista intelegere, comunicare, compatibilitate”

„O echipa este ca o orchestra, daca este condusa de un dirijor bun. . Ador sa lucrez intr-o echipa condusa de un sef priceput

„.totul e sa fie intelegere in aceea echipa si potrivire intre membrii ei


In mod evident toti cei care au dorit sa imi raspunda la intrebari considera ca au obtinut rezultate mult mai bune in momentul in care au lucrat in echipa:

„Cred ca am obtinut mai bune rezultate in cazul muncii in echipa, pentru ca opinia celorlati completa punctul meu de vedere si faceam lucruri mai bune”

„ Categoric in echipa.”

„Prefer sa lucrez in echipa cu prietenii mei deoarece rezultatele sunt mult mai bune”


Cu alte cuvinte, lucrul in echipa motiveaza angajatii, dar numai cu conditia ca membrii echipei sa se inteleaga si sa se sustina, intr-un cuvant sa fie un colectiv unit. De aceea organizata si mai ales mangerul trebuie trebuie sa se implice foarte mult in formarea echipelor de lucru in organizatie, pentru ca, ajutand oamenii din organizatie sa formeze echipe organizatia va avea foarte multe beneficii:

„personalitatea liderului si modul sau de lucru, relatiile pe care le stabileste cu fiecare om in parte contribuie decisiv la reusitele si longevitatea echipei”


Din ceea ce am observat, de cand sunt angajata in aceasta institutie, departamentul de resurse umane nu s-a implicat in niciun fel, in niciun domeniu. Rolul departamentului de resurse umane este acela de administrare de personal si participa la interviurile de angajare. Pot spune ca nu s-a simtit nevoia sa se implice deoarece managerul de proiect este un sef cu foarte multe calitati si dotat cu inteligenta emotionala ceea ce face sa fie un adevarat lider. Stie sa formeze echipe de lucru, stie ce oameni sa implice in anumite echipe si gestioneaza foarte bine orice conflict ar aparea. Oamenii se simt motivati ca lucreaza in echipe in care se simt bine si mai presus de toate se simt motivati de catre sef.


Cei intervievati considera ca o echipa devine foarte sudata, extrem de puternica si eficienta datorita in primul rand liderului ei:

„o echipa buna e greu sa existe si sa functioneze ireprosabil in absenta unui lider charismatic”;

„efervescenta, entuziasmul, usurinta de a lucra in conditii de maxim stres si credinta ca poti face orice, daca te straduiesti putin, pe care seful le insufla subordonatilor, care de fapt nu ii sunt subordonati, ci parteneri, motiveaza echipa la maxim.”


Liderul echipei de cercetare este privit ca fiind foarte responsabil, cu o dorinta de a motiva oamenii foarte puternica:

in echipele pe care le-a condus, s-a straduit sa imparta responsabilitatile cat mai potrivit, a incercat de asemenea sa recompenseze oamenii pentru eforturile lor, sa aplaneze confliectele si sa nu faca loc resentimentelor”

In urma interviurilor s-a ajuns si la concluzia ca „o echipa ar trebui sa fie ca o familie, in cel mai profund spirit crestin, dincolo de compententele fiecaruia.”


Liderul echipei a raspuns ca, doreste ca fiecare om sa primeasca aceea sarcina pe care, in virtutea abilitatilor, calificarilor si pregatirii sale profesionale o va putea duce la bun sfarsit. Nu negllijeaza niciodata caracterul omului deaorece i se pare esential sa tina seama de acest element datorita faptului ca, un om cu probleme de caracter poate da o echipa buna peste cap.


In concluzie lucrul in echipa are multe avantaje si poate fi foarte eficient cu conditia obligatorie, ca sarcinile sa fie distribuite corect si echitabil, responsabilitatile clar impartite si asumate, iar planificarea actiunilor, a etapelor sa fie riguroasa. In caz contrar, lucrurile nu vor merge bine decat daca – ceea ce se intampla destul de rar – relatiile intre membrii echipei sunt foarte bune si ei colaboreaza excelent astfel incat sa compeseze , prin redistribuiri de sarcini si ajutor reciporc, un managemnt defectuos al liderului.


Persoanele intervievate au raspuns ca intr-o echipa poti avea reusite pe care cu greu le poti atinge de unul singur iar asta da oricui un plus de satisfactie, iar daca reusita mai este si recompesata – si nu neaparat material, ci macar prin recunoasterea publica a meritelor fiecarui membru al echipei – lucrul in echipa este preferabil oricarei organizatii solitare.


Oamenii se simt motivati de faptul ca lucrand in echipa poti avea satisfactia ca poti imparti cu ceilalti reusita unui proiect:

„oricum camd imparti cu cineva bucuria te simti mai bine, mai implinit, ai cu cine imparti satisfactia”; „viata unui angajat, munca lui, reusitele, recompensele au valoare mai mare cand le imparti cu ceilalti. Asa ar trebui sa fie, cel putin”.


Din aceasta cercetare am putut consta ca oamenii simt nevoia sa lucreze impreuna, nu izolati, simt nevoia sa comunice, sa le fie recunoscuta munca, simt nevoia si sunt mai motivati atunci cand impart cu cineva o reusita, chiar si un esec atata timp cat si reusita si esecul sunt asumate de fiecare membru in mod egal:

de unul singur poate sa fie bine o vreme, dar, in ciuda reusitelor, cred ca la un moment dat te plictisesti”

Ceea ce mi se pare important de subliniat este faptul ca si atunci cand lucrezi individual, rezultatele sunt pana la urma rodul unei colaborari :

Un om sincer ar trebui sa recunoasca faptul ca orice reusita obtinuta individual este, pana la urma tot rezultatul unei munci de echipa, chiar daca acea echipa este invizibila sau subinteleasa. In orice demers individual beneficiezi de suportul altor oameni, intr-o masura mai mica sau mai mare, si ei sunt „echipa” ta. Eu, una, nu cred ca am avut in viata vreo reusita pe care sa mi-o pot asuma integral fara sa nedreptatesc pe cineva.”





BIBLIOGRAFIE



1.       Armstrong, M., Managemntul resurselor umane. Manual de practica, Ed. Codecs, Bucuresti, 2006


2.       Blanchard, K., Randolph, A., Grazier, P., Cum sa formezi echipe de succes, Trad. Pavelescu, M., Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2008


3.       Chelcea, S., Metodologia cercetarii sociologice: metode cantitative si calitative, Ed. Economica, Bucuresti, 2001


4.       Caprarescu G., Stancu, D., Anghel, G., Managemntul resurselor umane. Sinteze. Grile. Studii de caz, Ed. Universitara, Bucuresti, 2009


5.       Cole, G.A., Managemntul personalului, Trad. Nistor. S., Ed. Codecs, Bucuresti, 2000


6.       Lefter, V.; Deaconu, A; Marinas, C.; Puia, R., Managementul resurselor umane: teorie si practica, Ed. Economica, Bucuresti, 2008


7.       Pell, A.R., Managemntul resurselor umane,Trad. Anca Novac, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2007


8.       Panisoara, G.; Panisoasa, I.,Managemntul resurselor umane: ghid practic, editia a II-a, Ed. Polirom, Iasi, 2007


9.       Robbins, S.P., Adevarul si numai adevarul despre managemntul personalului, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2007


10.            Rotaru, A.,Prodan, A., Managementul Resurselor Umane, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2001



11.            Sechelarie, O.M.; Petrisor, N.F., Resurse umane: o provocare pentru managemntul contemporan, Ed. Paralela 45, Pitesti, 1998


12.            West, M., Lucrul in echipa: lectii practice, Trad. Laura Morosanu, Ed. Polirom, Iasi, 2005




[1] Chelcea, S., Metodologia cercetarii sociologice: metode cantitative si calitative, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pp. 263 - 277

[2] Chelcea , S., op.cit., pp. 356 -357.

[3] Kluckhohn 1956 apud Chelcea , S., op.cit., p. 368



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright