REGLEMENTARI PRIVIND TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA

Durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, iar pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore/zi, 30 de ore/saptamana.

Durata maxima legala este de 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, care include si orele suplimentare, cu conditia ca media orelor de munca, calculata intr-o perioada de 4 luni calendaristice sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana . Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca unic la nivel national, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura de activitate, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni. La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul concediile de odihna si perioadele de suspendare a contractului de munca.

Munca suplimentara

Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. Si numai la solicitarea angajatorului.

In situatia prestarii unor ore suplimentare:

1 munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii salariatul beneficiza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

2 in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut anterior, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul acordat pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.

Munca de noapte

Munca de noapte constituie munca prestata intre orele 22.00-6.00, cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite.

Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal. Iar pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, durata normala a timpului de lucru nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, in care presteaza munca de noapte.

Angajatorul este obligat, in conditiile in care utilizeaza frecvent munca de noapte, sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca

Salariatii de noapte (salariatii care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru sau cel care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru) beneficiaza:

1 fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza

2 fie de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de baza pentru fiecare ora de noapte prestata.

Salariatii care urmeaza sa desfasoare munca de noapte sunt supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea, periodic. In conditiile in care se constata ca salariatii care desfasoara munca de noapte, au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu prestarea muncii de noapte, acestia vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti.

Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca de noapte. Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.

Pauza de masa

In cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore /zi, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute.

Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.

Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca si din regulamentul intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.

Document online: Problematica generala a violentei in familie - tipuri si forme de manifestare a violentei in familie Referat: Rolul familiei in integrarea copilului in societate

Repausul zilnic

Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.

Iar cei care lucreaza in schimburi beneficiaza de un repaus care nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi.

Repausul saptamanal

Repausul saptamanal se acorda de regula sambata si duminica. Insa, in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Astfel, in cazul in care repausul saptamanl se acorda in alte zile, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Se poate lucra si neintrerupt o perioada maxim 14 zile calendaristice, dar numai cu autorizarea Inspectoratului Teritorial de Munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii beneficiaza de acordarea repausului saptamanal cumulat si de dublul compensatiilor cuvenite in cazul prestarii muncii suplimentare, respectiv 150%.

Sarbatorile legale

Zilele de sarbatori legale in care nu se lucreaza sunt:

1 1 si 2 ianuarie ;

2 Prima si a doua zi de Pasti ;

3 prima si a doua zi de Rusalii ;

4 1 mai ;

5 15 august ;

6 1 decembrie ;

7 Prima si a doua zi de Craciun;

8 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele dect cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

In cazul in care salariatii lucreaza in zilele de sarbatori legale, acestora li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariu de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Concediile

Dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.

Durata minima a concediului de odihna stabilita de lege este de 20 de zile lucratoare. Acesta se efectueaza in fiecare an si doar in cazuri expres prevazute si permise de lege se pote efectua si in anul calendaristic urmator.

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Salariatii incadrati cu fractiunui de norma au dreptul la concediu de odihna integral (in aceleasi conditii ca si salariatii cu norma intreaga).

Concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Indemnizatia de CO reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimle 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.

Indemnizatia se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.

Programarea concediilor de odihna

In fiecare an calendaristic, prin grija angajatorului, concediul de odihna se efectueaza in perioada programata pana la sfarsitul anului calendaristic. Concediul de odihna se poate efectua si fractionat cu conditia ca cel putin o fractiune sa fie de minim 10 zile lucratoare consecutive.

Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale.

Compensarea concediului de odihna

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Concediul de odihna suplimentar

De zile de concediu suplimentar beneficiaza:

-persoanele care lucreaza in conditii grele de munca, periculoase sau vatamatoare beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

-tinerii pana la implinirea varstei de 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

-salariatii cu handicap au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile

-salariatii nevazatori au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile – conform codului muncii

Concediul platit pentru evenimente familiale deosebite.

In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Astfel, potrivit contractului colectiv de munca unic la nivel national, zilele libere pentru evenimente deosebite in familie sau pentru alte situatii sunt:

1 casatoria salariatului – 5 zile

2 casatoria unui copil – 2 zile

3 nasterea unui copil – 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura

4 decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor – 3 zile

5 decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi

6 donatorii de sange – 2 zile

7 la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta

localitate – 5 zile.