Termeni cu semnificatii particulare in domeniul stiintei marfurilor

Termeni cu semnificatii particulare in domeniul stiintei marfurilor

Produsele si serviciile - sub influenta necesitatilor umane, a stiintei si tehnologiei - evolueaza calitativ, schimbandu-si in mod sistematic in timp caracteristicile si modul de a fi percepute de catre consumatori.

Indiferent de diversitatea acestor schimbari, este importanta operationalizarea conceptului de calitate a produselor si serviciilor prin intermediul unor elemente specifice in care se regasesc termeni cu semnificatii particulare domeniului stiintei marfurilor al calitatii. Printre cei mai utilizati termeni de acest fel, in activitatea de comercializare a marfurilor, se evidentiaza: calitatea unitatii de produs, calitatea lotului de marfa, proprietatile, caracteristicile de calitate, indicatorii calitatii, parametrii tehnici, indicii de calitate, cerintele pentru calitate, defectele si neconformitatea.

Calitatea unitatii de produs este apreciata in raport cu propriul sau model specificat (proiectat, omologat), prescris intr-un standard sau norma. Acest punct de vedere este important mai ales pentru utilizatorul final, cumparatorul.

Calitatea lotului se apreciaza prin gradul in care se regaseste calitatea unitatii de produs in colectivitatea de marfuri si se estimeaza prin proportia de noncalitate din lot. Acest concept are importanta deosebita in relatiile contractuale intre cei trei parteneri: furnizor, caraus si beneficiar.

Proprietatile semnifica, din punct de vedere al stiintei marfurilor, insusirile unui produs/serviciu care il particularizeaza in raport cu alte produse/servicii si ii confera capacitate de satisfacere a unor necesitati umane. Cunoasterea proprietatilor marfurilor, in intreaga lor problematica - semnificatie, mod de exprimare, metode de determinare si evaluare, unitati de masura consacrate etc. – prezinta importanta deosebita atat pentru producatori si utilizatori, cat si pentru factorii implicati in logistica marfurilor aflate in circuitul productie-consum.  

Caracteristicile de calitate sunt cele mai importante proprietati ale unui produs/serviciu, prin intermediul carora se evalueaza, la un moment dat, gradul de satisfacere a necesitatilor clientilor. Ele sunt proprietati selectate dupa aportul pe care si-l aduc la stabilirea gradului de utilitate. Aceasta reprezentativitate a lor le confera prioritate la descrierea produsului/serviciului in standarde, carti tehnice de produs, pliante si materiale publicitare.

Indicatorii calitatii semnifica o categorie cu caracter general, evidentiind starea si nivelul unui grup de caracteristici ori sinteza tuturor caracteristicilor produsului. Ei se utilizeaza mai frecvent pentru produsele cu un inalt grad de tehniciate si in analizele de calitate, unde sunt consacrate variantele: indicatori tehnici, economici sau ecologici, indicatorul sintetic al calitatii etc.

Parametrii tehnici exprima marimea sau valoarea caracteristicilor tehnice ale produselor. Ei sunt importanti pentru produsele cu un inalt grad de tehnicitate, fiind prevazuti in standarde.

Indicii de calitate sunt expresii cifrice sau notionale pe care le pot lua caracteristicile unui produs la un moment dat. Indicii cifrici sunt pentru caracteristicile tehnice (fizice, chimice) exprimandu-se in valori absolute sau relative, iar indicii notionali sunt pentru caracteristicile organoleptice si se exprima prin cuvinte (perechi de adjective: amar-dulce, moale-aspru etc.).

Cerintele pentru calitate sunt definite ca reprezentand expresii ale necesitatilor, privind caracteristicile unei entitati, exprimate in termeni cantitativi sau calitativi, pentru a face posibila realizarea si examinarea entitatii respective.

Cerintele pentru calitate se refera, in egala masura, la cerintele pietei, cele contractuale si cerintele societatii.

O importanta deosebita se acorda definirii cerintelor societatii referitoare la calitate, care reprezinta obligatii ce decurg din legi, regulamente, reguli, coduri etc. si ele vizeaza, in principal, protectia vietii, sanatatii si a mediului inconjurator.

Defect si neconformitate. Defectul reprezinta nesatisfacerea unei cerinte, sau a unei asteptari rezonabile privind utilizarea prevazuta, inclusiv a celor referitoare la securitate.

Neconformitatea reprezinta abaterea sau absenta uneia sau a mai multor caracteristici de calitate, in raport cu conditiile specificate.

Diferenta initiala dintre „neconformitate” si „defect” rezida in faptul ca unele conditii specificate pot diferi de conditiile de utilizare prevazute. Distinctia dintre acesti doi termeni este considerata importanta, deoarece in cazul defectelor se pune problema raspunderii juridice fata de produs, ce revine, de regula, producatorului.