Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Conservarea si administrarea padurilor



Conservarea si administrarea padurilor


Conservarea si administrarea padurilor


Conservarea padurilor include activitati menite sa asigure protectia pe termen lung a serviciilor ecologice indeplinite de paduri, in special mentinerea diversitatii biologice, a calitatii solului, regularizarea cursului raurilor si moderarea climei. Unele paduri sunt special arondate acestor servicii; pe plan mondial, aproximativ 5% din paduri se afla in zone protejate unde nu se elimina nici un element natural (parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei etc.).

Sistemele de administrare a padurilor in multe zone au sustinut productia lemnoasa timp de secole prin defrisarea si taierea sistematica a arborilor. Multe astfel de zone sunt acum sub presiune economica si despadurirea este in crestere.




Impadurirea si reimpadurirea sunt in curs in multe tari. FAO estimeaza ca rata de succes anuala este de 1,1 mil.ha, in ceea ce priveste plantarea arborilor.

Protejarea padurilor si conservarea ecosistemelor respective se constituie intr-o garantie pentru generatiile actuale si viitoare in asigurarea serviciilor ecologice si economice pe care aceasta le asigura.[1]

Administrarea padurilor are in vedere, pe langa aceste obiective, sustinerea bazei biologice a productiei forestiere. Cu toate acestea, accentul se pune pe productia de bunuri forestiere, in special cherestea. Aceasta presupune realizarea de recolte constante, un flux regulat si continuu de produse pe care padurile il pot oferi fara afectarea productivitatii.

Administrarea padurilor include activitati de planificare, utilizare si monitorizare. In ansamblul lor acestea constau in:[2]

  • evaluarea calitatii amplasamentului;
  • masurarea fondului forestier si evaluarea posibilitatilor de dezvoltare a acestuia;
  • elaborarea planului zonei forestiere;
  • evaluarea necesarului de drumuri si infrastructura;
  • masuri de pregatire si imbunatatire a calitatii solului si a umiditatii acestuia;
  • masuri silviculturale pentru modificarea caracteristicilor padurii (prin ingrijire, taiere selectiva, regenerare, plantare si fertilizare in vederea obtinerii unei compozitii optime de specii, varste si dimensiuni);
  • recoltarea masei lemnoase;
  • masurarea si controlul recoltelor pentru a le mentine la un nivel rational,;
  • protectia impotriva bolilor, daunatorilor, incendiilor si evenimentelor climatice extreme.

Exploatarea produselor lemnoase ale padurilor se poate face numai in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si cu respectarea normelor privind termenele, modalitatile si perioadele de recoltare si transport a materialului lemnos, emise de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, pe baza actelor de punere in valoare, intocmite de proprietarii sau detinatorii cu orice titlu de paduri.


Starea de sanatate a padurilor este urmarita prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat in Romania in concordanta cu metodologia comuna adoptata de toate tarile europene.

Persoanele fizice sau juridice care au in proprietate sau in administrare paduri, agentii economici atestati sa execute exploatari forestiere si ocoalele silvice au obligatia sa foloseasca tehnologii de recoltare si de scoatere a lemnului din paduri, care sa nu produca degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil, a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise de lege.

Indiferent de forma de proprietate, proprietarii de paduri sunt sprijiniti in efectuarea unor lucrari de gospodarire, in scopul asigurarii integritatii fondului forestier national si gospodaririi durabile a acestuia, prin alocarea anuala de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru :

  • refacerea padurilor afectate de calamitati naturale sau de incendii a caror cauza este necunoscuta;
  • refacerea unor cai forestiere de transport distruse in urma calamitatilor naturale;
  • combaterea bolilor si daunatorilor padurilor proprietate privata;
  • finantarea unor studii complexe de fundamentare a solutiilor de gospodarire a padurilor proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
  • sprijinirea proprietarilor de paduri cu functii speciale de protectie, prin acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea bunurilor pe care nu le recolteaza datorita restrictiilor impuse prin amenajamentele silvice acestor paduri.

Gospodarirea si dezvoltarea durabila a fondului forestier national se realizeaza, potrivit legislatiei in vigoare, prin: mentinerea integritatii fondului forestier, fiind interzisa reducerea suprafetei padurilor, cu exceptiile prevazute de lege; regenerarea si ingrijirea padurilor; prevenirea proceselor de degradare a padurilor si solurilor forestiere; economisirea masei lemnoase.



In scopul cresterii calitatii modului de gospodarire durabila a padurilor si al recunoasterii internationale a acesteia, Hotararea de Guvern nr. 1476/2002 pentru aprobarea unor masuri privind gospodarirea durabila a padurilor[3] a introdus posibilitatea solicitarii de catre administratorii sau detinatorii de paduri organismelor recunoscute pe plan international a certificarii padurilor.

Padurile fondului forestier national se supun certificarii in functie de solicitarile pietei produselor forestiere.

Pentru padurile proprietatea publica a statului, solicitarea se finanteaza de Regia Nationala a Padurilor, pentru cele proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale de catre consiliile locale, iar pentru cele proprietate privata, de catre proprietari.

In ce priveste administrarea fondului forestier proprietatea publica a statului, aceasta se realizeaza potrivit Codului silvic, de catre Regia Nationala a Padurilor.

Padurile proprietatea publica apartinand unitatilor administrativ teritoriale, precum si cele proprietate indiviza, apartinand fostilor composesori, mosneni si razesi sau mostenitorilor acestora, se administreaza de catre proprietari, prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului. Pentru administrarea si gestionarea padurilor, detinatorii mentionati angajeaza personal de specialitate, autorizat in conditiile prevazute de lege.[4]

Padurile proprietatea privata a persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic, proprietarii avand obligatia de a executa, prin mijloace proprii sau prin unitati specializate, lucrarile necesare impuse de regimul silvic.

Padurile proprietate privata apartinand unitatilor de cult, institutiilor de invatamant sau altor persoane juridice se administreaza de catre acestea, fiind angajat personal silvic de specialitate. Acesti proprietari se pot si ei asocia cu alti detinatori de paduri, in vederea gospodaririi durabile a padurilor, dupa cum pot incheia contracte cu unitatile teritoriale ale Regiei Nationale a Padurilor.





[1] Bran, Florina (2002) – Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica.Studiu de caz (silvicultura si turim), Ed. ASE, Bucuresti, p. 240-241.

[2] Bran, Florina (2002b) – Degradarea ecosistemelor (silvicultura si turim). Implicatii economice, Ed. ASE, p. 49-50.

[3] Publicata in Monitorul Oficial nr. 943 din 23 decembrie 2002

[4] Codul silvic (art.12 alin.1)







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|