Conceptul de standard si standardizare

Conceptul de standard si standardizare

Standardizarea este o activitate de interes general care, prin aplicatiile ei, are un impact important asupra economiei si societatii.      

Aplicatiile standardizarii se refera, printre altele, la: unitati de masura; terminologie si simbolizare; produse si procedee (definirea si alegerea caracteristicilor produselor, metode de incercare si masurare, specificarea caracteristicilor produselor pentru definirea calitatii, varietatii si interschimbabilitatii lor, cerinte privind ambalarea, marcarea si etichetarea); securitatea persoanelor si bunurilor.

Standardul roman SR 10000 - 1/1994[1] prezinta urmatoarea definitie a standardizarii:

&     Standardizarea reprezinta activitatea specifica prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau potentiale, prevederi destinate unei utilizari comune si repetate, vizand obtinerea unui grad optim de ordine intr-un context dat.

Standardizarea reprezinta, in esenta, activitatea de elaborare si implementare a unor documente de referinta numite standarde.

Standardul cunoaste diferite definitii, mai semnificativa fiind cea internationala, conform Ghidului ISO/CEI 2/1996 care precizeaza:

&     Standardul este un document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut care furnizeaza - pentru utilizari comune si repetate - reguli, linii directoare sau caracteristici referitoare la activitati sau rezultatele lor, garantand un nivel optim pentru comunitate in ansamblul sau.

Aceasta definitie este preluata, in cea mai mare parte, si de standardul roman SR 10000 - 1/1994. Diferentierea se remarca in ceea ce priveste evidentierea scopului, a destinatiei si anume: daca in definitia ISO/CEI standardul garanteaza un nivel optim pentru comunitate in ansamblul sau, deci o certitudine prin consensul partilor, in definitia romana se mentioneaza obtinerea unui grad optim de ordine intr-un context dat.

Este de remarcat si definitia comunitara, conform Directivei CEE 83/189, care precizeaza ca: „standardul este o specificatie tehnica, aprobata de un organism de standardizare recunoscut, utilizata pentru aplicari repetate sau continue, a carei respectare nu este obligatorie”.

Ratiunea acestei definitii rezida din punctul de vedere al Uniunii Europene care se intereseaza de standarde sub raportul prevenirii aparitiei barierelor tehnice in calea comertului.

Examinarea elementelor continute de aceste definitii scot in evidenta principalele caracteristici ale unui standard, si anume:

8    Standardul nu este obligatoriu, deoarece are la baza un acord liber consimtit al partilor interesate (producatori, distribuitori, consumatori si administratia publica). Standardul este creat de toti cei care il doresc si este aplicat de toti cei care vor.

8    Factorii economici la nivel national, regional si international au posibilitati tehnice si tehnologice diferite, multi dintre ei situandu-se sub nivelul atins de standarde. Ar fi neloial ca acestia sa fie eliminati prin declararea obligatorie a standardelor. Productia sub nivel standardizat poate fi mai putin costisitoare, dar astfel de produse sunt mai putin cerute de piata, fapt ce afecteaza negativ activitatea celui care hotaraste sa urmeze acest drum.

8    Standardul este elaborat de un organism recunoscut care poate fi national, regional sau international.

8    Standardul este destinat unei aplicari comune si repetate aceasta conferindu-i o mare eficacitate.

8    Standardul, prin continutul sau este un instrument care asigura un grad optim de ordine in mediul de afaceri, acesta incurajand creatia si cresterea economica, in avantajul comunitatii in ansamblul sau.