Criterii de clasificare ale proprietatilor

Criterii de clasificare ale proprietatilor

Multitudinea produselor existente pe piata genereaza si o varietate deosebita de proprietati, iar practica economica obliga pe specialistii din comert sa cunoasca diferitele tipuri de proprietati si, pe aceasta baza, a aportului lor la definirea calitatii.

O delimitare a acestor proprietati se poate face utilizand un sistem de criterii, care conduce la urmatoarea grupare a proprietatilor:

1) dupa ponderea detinuta in stabilirea calitatii:

8    proprietati critice (contribuie cu peste 40-50% la stabilirea calitatii, absenta lor afecteaza grav calitatea produsului - ajungandu-se chiar la rebutare - iar numarul acestor proprietati este mic, adesea sub 10% din numarul total de proprietati). Exemple in acest sens: rezistenta talpii incaltamintei, continutul de metale grele la unele produse alimentare etc.;

8    proprietati importante (pot contribui cu 30-40% la stabilirea calitatii, iar numarul lor nu depaseste 20-30% din totalul proprietatilor). Exemple in acest sens: proportia fibrelor naturale   intr-un amestec de fibre textile, capacitatea cilindrica la un autoturism, indicele de refractie la unele produse lichide etc.;

8    proprietati minore (aportul lor la stabilirea calitatii este redus, nedepasind 10-20%, dar sunt cele mai numeroase, reprezentand mai mult de jumatate din numarul caracterisicilor). Exemple in acest sens: culoarea, dimensiunea, masa etc. Desigur, in practica exista si situatii in care proprietatile mentionate aici ca fiind minore detin o pondere deosebita in stabilirea calitatii, in functie de specificul produsului.

Intre diferitele proprietati ale marfurilor se stabilesc multiple relatii de interconditionare, pe principiul cauza-efect.

Relatiile ce se stabilesc intre diferitele proprietati ale marfurilor au fost studiate de multi cercetatori. Profesorul japonez Kaoru Ishikawa a propus diagrama ce-i poarta numele, prin care incearca definirea acestui complex de relatii. O adaptare a acestei diagrame este prezentata in figura 4.1.

Intre ponderea detinuta in stabilirea calitatii si numarul proprietatilor exista o relatie invers proportionala, respectiv cu cat un grup de proprietati este mai important pentru calitate, cu atat numarul acestor proprietati este mai redus (figura 4.2).

Figura 4.1 Interdependenta dintre proprietatile marfurilor

(adaptare dupa K. Ishikawa)

Figura 4.2 Relatia dintre ponderea in stabilirea calitatii

si numarul de proprietati

2) dupa natura si structura materiilor prime utilizate:

8    proprietati fizice;           

8    proprietati chimice;        

8    proprietati microbiologice etc.

3) dupa modul de masurare si apreciere:

8    proprietati masurabile (folosind tehnici si instrumente consacrate);

8    proprietati apreciabile (prin intermediul simturilor umane).

4) dupa modul de exprimare a nivelului proprietatii:

8    proprietati cu exprimare numerica (folosind unitati fizice de masura, pentru proprietatile masurabile); 

8    proprietati cu exprimare notionala (pentru proprietatile apreciabile senzorial).

5) dupa modul de manifestare si perceptie:   

8    proprietati tehnico-functionale (fizice, chimice, biologice, tehnice, de durabilitate, fiabilitate, disponibilitate etc.);

8    proprietati economice (consumuri de energie si carburanti, cheltuieli de montaj, de utilizare, de intretinere, eficienta etc.);      

8    proprietati psihosenzoriale:

a)   estetice (linie, forma, aspect, armonie cromatica, design, stil etc.);

b)  organoleptice (culoare, miros, gust, aroma, buchet, consistenta, tuseu etc.);

8    proprietati ergonomice (confort in utilizare etc.);

8    proprietati ecologice (grad de poluare a mediului);

8    proprietati sociale (igiena/nocivitatea utilizarii) etc.