Standardizarea la nivel international

Standardizarea la nivel international

Existenta de standarde nearmonizate pentru tehnologii asemanatoare, in tari sau regiuni diferite, poate contribui la aparitia unor „bariere tehnice in calea comertului”, care au influente negative asupra schimburilor comerciale.       

Avand in vedere tendinta de liberalizare a comertului international, care presupune renuntarea la barierele tarifare fiscale si monetare, la practicile protectioniste sau de dumping, devine tot mai pregnanta necesitatea referirii la standarde internationale pentru a facilita schimbul de produse, servicii si informatii intre tari.

1 Importanta si obiectivele standardizarii

internationale

Intr-o ordine economica mondiala aflata intr-o continua schimbare este evidenta importanta standardizarii internationale, cel putin din urmatoarele motive:

1) Standardele internationale creeaza conditiile pentru o piata mondiala deschisa, stabilind prin consens specificatiile comune si terminologia adecvata care sa faciliteze schimburile comerciale, evitand crearea de obstacole datorita divergentelor tehnice dintre standardele nationale. In acelasi timp, aceste standarde constituie un limbaj comun in desfasurarea relatiilor comerciale si tot datorita lor concurenta se deruleaza cinstit, pentru ca se sprijina pe referinte comune, clar definite, ce sunt recunoscute de la o tara la alta si de la o regiune la alta.

2) In contextul economic actual, activitatile desfasurate intr-un domeniu depind tot mai mult de alte sectoare, deoarece la realizarea si comercializarea multor produse participa un numar tot mai mare de intreprinderi. Pe de alta parte, in conditiile cresterii exigentelor societatii, produsele si procesele nepoluante devin preocupari comune. Din aceste considerente este necesara interconectarea sectoarelor care nu este posibila fara referinte comune, asa cum sunt standardele internationale.

3) Un alt motiv il constituie dezvoltarea sistemelor globale de comunicatii care necesita o standardizare rapida si progresiva la nivel mondial, ceea ce va incuraja concurenta loiala intre producatori si, in acelasi timp, ofera optiuni reale pentru utilizatori.

4) In multe domenii cum sunt cele referitoare la protectia mediului, constructii, materiale complexe etc., apar tehnologii noi care impun necesitatea unor standarde internationale pentru definirea tehnologiei si constituirea unei baze de cunostinte corespunzatoare.

5) Prin reteaua internationala de informatii in domeniul standardizarii (ISONET), tarile in curs de dezvoltare isi pot asigura un flux de informatii esentiale despre standardizarea internationala, iar prin cunoasterea ultimelor editii ale standardelor internationale pot evita achizitionarea si adoptarea tehnologiilor depasite. In acest fel standardizarea internationala faciliteaza programele de restructurare a tarilor in curs de dezvoltare, ea fiind un mijloc de transfer a experientei si tehnologiei intre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare.

Standardele internationale au drept scop facilitarea comertului prin:

8    favorizarea obtinerii unor produse de calitate superioara in conditiile unor preturi acceptabile;

8    asigurarea unui cadru corespunzator pentru protectia vietii, sanatatii si protectiei mediului, precum si prin diminuarea produselor cu impact ecosanogenetic negativ;

8    compatibilitatea sporita si interschimbabilitatea produselor si serviciilor;

8    simplificarea produselor, in scopul asigurarii unei mai bune utilizari a acestora;

8    asigurarea unor game optime de sortotipodimensiuni, reducandu-se astfel costurile;  

8    cresterea eficientei distributiei si facilitarea desfasurarii activitatilor de mentenanta in utilizarea produselor;

8    increderea consumatorilor in produsele si serviciile care sunt conforme cu standardele internationale.

2 Organizatii internationale de standardizare

La nivel international sunt trei organisme principale care se ocupa cu elaborarea standardelor internationale si anume: ISO, CEI si UIT.

ISO este o organizatie neguvemamentala care nu face parte din sistemul Natiunilor Unite. Membrii sai sunt organismele nationale de standardizare reprezentative (in prezent fiind din 124 de tari).

CEI este si ea o organizatie neguvernamentala care nu face parte din sistemul Natiunilor Unite. Membrii sai sunt comitetele nationale reprezentative pentru sectoarele interesate (in prezent sunt din 48 de tari).

UIT este o organizatie implicata activ in standardizarea internationala care face parte din sistemul ONU.

Domeniul de activitate, scopul si activitatile principale initiate de aceste organizatii sunt prezentate in tabelul 5.3.  

Domeniul de activitate, scopul si activitatile organizatiilor internationale de Standardizare

Tabel 5.3

Pentru facilitarea desfasurarii activitatii de standardizare si pentru o mai buna reflectare in aceasta activitate a cerintelor unor domenii specifice, in cadrul ISO au fost infiintate o serie de comitete consultative, si anume:

8    Comitetul pentru politica consumatorilor (COPOLCO);

8    Comitetul pentru evaluarea conformitatii (CASCO);

8    Comitetul pentru dezvoltare (DEVCO);

8    Comitetul pentru informare (INFCO);

8    Comitetul pentru materiale de referinta (REMCO);

8    Comitetul pentru principiile standardizarii (STACO).

Participarea la lucrarile acestor comitete este deschisa tuturor comitetelor tehnice interesate, in calitate de membri participanti sau de observatori.

CEI a creat un sistem eficient ce poate raspunde necesitatilor de standarde a pietei mondiale, care in mod concret cuprinde doua parti:

1)   Sistemul de Evaluare a Calitatii Componentelor Electronice (IECQ) prin care componentele electronice executate si distribuite de fabricantii si distribuitorii aprobati de IECQ pot fi folosite cu incredere de cumparatorii de oriunde, fara a mai fi testate;

2)   Sistemul de Testare a Conformitatii Echipamentului Electric cu Standardele (IECEE) are rolul de a inlesni comertul international al echipamentului electric, scopul fiind recunoasterea reciproca a rezultatelor incercarilor in tarile participante in acest sistem pentru simplificarea atestarii la nivel national.

Scopul celor doua sisteme este de a realiza mijlocul prin care un fabricant isi poate aduce produsele pe piata cat mai simplu si mai ieftin posibil.

UIT, in colaborare cu ISO si CEI contribuie la elaborarea standardelor ICT, adica a standardelor in domeniul tehnologiei informatiei si ale comunicarii. Standardele ICT sunt standarde de baza si standarde functionale care confera standardelor de baza (sau combinatiilor de standarde) un profil si precizari in functie de necesitatile specifice. Standardizarea internationala ICT separa standardele generale de standardele de aplicatii. Standardele generale sunt intr-un numar mai mare, formand baza comuna a unei game de sectoare precum automatizarea industriala, activitatile bancare, stiinta si cercetarea, informatia medicala, masuratorile si inspectia.

Alte organizatii internationale de standardizare mai sunt Comisia Codex Alimentarius si Federatia Internationala pentru Aplicarea Standardelor.

Comisia Codex Alimentarius

Aceasta a fost constituita in anul 1962 de catre FAO si OMS, si cuprinde reprezentanti din 133 de state. Are ca scop elaborarea unor norme unitare cu caracter de recomandare, care cuprind cerinte privind hrana, igiena, reziduurile, pesticidele, aditivii, contaminantii, etichetarea si prezentarea, metodele de analiza si de esantionare. Aceste norme, publicate intr-un „Codex Alimentarius”, au rolul de a facilita comertul international si a asigura sanatatea consumatorilor.

Autoritatea „Codex Alimentarius” este recunoscuta de catre producatorii si procesatorii de marfuri alimentare, de catre consumatori si organismele nationale de control a alimentelor. Impactul sau este considerabil, atat in randul celor care intervin in productia si transformarea alimentelor cat si in ceea ce priveste sensibilizarea celor care le utilizeaza, a consumatorilor.

Activitatea acestei comisii se desfasoara prin intermediul unor comitete specializate, cum sunt: Comitetul mixt FAO/OMS al expertilor guvernamentali pentru Codul de principii privind laptele si produsele lactate; Comitetele Codex pentru igiena alimentara, aditivi alimentari, etichetarea produselor alimentare, metode de extragere si analiza a probelor, pesticide etc.

Aceste standarde sunt recomandate guvernelor in vederea includerii in legislatia nationala. Prin acceptarea deplina a unui asemenea standard, o tara se obliga sa permita distribuirea libera, in teritoriul aflat sub jurisdictia sa, a unui produs care este conform cu toate cerintele relevante ale acelui standard.

Federatia Internationala pentru Aplicarea Standardelor (IFAN)

Infiintata in 1974, IFAN este o asociatie tehnico-stiintifica, reunind organizatii din diferite tari care se ocupa de utilizarea standardelor. IFAN reprezinta utilizatorii din industrie, comert si administratie, a caror preocupare este de a pune in practica standardele elaborate la nivel national, regional si international. Membru IFAN poate fi orice organizatie care se ocupa cu utilizarea standardelor, cu conditia de a fi recunoscuta de institutiile nationale de standardizare. In cadrul IFAN participa cate o singura organizatie - membru din fiecare tara.

Obiectivele principale ale IFAN sunt urmatoarele:

1)   promovarea cooperarii dintre organizatiile membre, pentru aplicarea standardelor;

2)   coordonarea activitatilor de instruire in domeniul standardizarii;

3)   promovarea implementarii uniforme a standardelor internationale;

4)   elaborarea de studii la nivel international privind situatia actuala si tendintele in domeniul standardizarii;

5)   sistematizarea documentatiilor cu privire la aplicarea standardelor;

6)   organizarea de conferinte si simpozioane in acest domeniu.

In cadrul IFAN functioneaza mai multe grupe de lucru cum sunt: economia standardizarii; instruirea in domeniul standardizarii; viitorul standardizarii; utilizarea standardelor internationale; caracteristicile produselor si standardizarea in domeniul asigurarii calitatii.

IFAN coopereaza cu organismele internationale de standardizare, mai ales cu ISO si CEI, carora le furnizeaza informatii din partea utilizatorilor de standarde.