Efecte negative asupra politicii de resurse umane

Normativul de personal in unitatile sanitare este stabilit de Ordinul nr.1778/28 decembrie 2006, modificat prin Ordinul nr.1224 din 16 septembrie 2010.

In general acest normativ este bun si permite ca activitatea unitatilor sanitare sa se desfasoare in conditii normale si corespunde cerintelor similare din Uniunea Europeana. Exista posibilitatea legala ca managerul fiecarei unitati sanitare cu personalitate juridica sa stabileasca numarul de posturi, pe categorii de personal, intre limita minima si maxima admisa, cu conditia incadrarii in cheltuielile de personal aprobate ca limita maxima prin bugetul anual de venituri si cheltuieli.

In cazul unitatilor spitalicesti cheltuielile de personal trebuie sa fie sub 70% din totalul cheltuielilor. Dimensionarea,`structurarea numarului de personal in aceste conditii legale, in cazul unitatilor spitalicesti presupune cunoasterea fiecarui segment al activitatii de catre managerul spitalului, care are responsabilitatea asigurarii functionabilitatii in siguranta a procesului terapeutic.

Desi exista acest normativ bun, totusi de ani de zile unitatile spitalicesti se confrunta cu lipsa de personal medical suficient in conditiile in care formarea profesionala asigura cadre de specialitate peste necesarul prevazut de normativ   ( la nivel national).

Medici

Aceasta situatie contradictorie are o serie de explicatii:

1. Salarizarea necorespunzatoare a personalului medical

Este motivul principal pentru care medicii si asistentii medicali cauta locuri de munca mult mai bine platite in tarile Uniunii Europene, dar nu numai.

2. Conditii de munca neadecvate, dotarea necorespunzatoare a spitalului.

3.Accesibilitatea la educatie medicala continua, la obtinerea unor competente, specializari sunt reduse din cauza taxelor ridicate.

4. Existenta rezidentiatului centralizat (pe centre universitare). In timpul rezidentiatului petrece 5-6 ani departe de domiciliu, care ingreuneaza si in intemeierea unei familii, iar dupa specializare pleaca in strainatate sau ramane in centrele de pregatire.

5. Existenta posibilitatii ca medicii dupa terminarea facultatii sa aleaga intre specializare sau reprezentant al unei firme de medicamente. Acesta din urma este mult mai bine platit.

In judetul Harghita aceste fenomene sunt mai pronuntate in unele spitale     ( M-Ciuc, Gheorgheni, Toplita, Tulghes ).

In conditiile in care in judetul Harghita a existat un deficit de medici specialisti si inainte de 2009 s-a adaugat si aparitia Ordonantei de Urgenta nr.34/2009, care a creat o alta situatie contradictorie: desi exista posturi vacante, exista lipsa de cadre medicale in spitale, uneori se prezinta candidati medici si cadre medii care nu ar pleca in strainatate – totusi nu se pot angaja din cauza restrictiei impuse de actul legislativ. Deblocarea posturilor este o procedura centralizata, complicata si de multe ori sortita esecului.

Referat: Institutii cu atributii in prevenirea violentei in familie in Romania Document online: Ludoterapia

In acest fel asistam neputinciosi la emigrarea fortei de munca tanara in tarile Uniunii Europene sau in alte tari, in conditiile in care pregatirea medicala este foarte costisitoare.

Din acest motiv, numarul personalului medical calificat scade de la an la an, lucru care are efecte negative asupra organizarii activitatii, a calitatii si sigurantei actului medical, cu repercursiuni imprevizibile. Personalul existent imbataneste si este suprasolicitat.

Desi din cand in cand Ministerul Sanatatii deblocheaza anumite posturi absolut necesare, ele nu rezolva nici pe departe criza creata.

Lipsa de medici specialisti din spitale duce la perturbari in organizarea liniilor de garda prin care se asigura continuitatea asistentei medicale ( conform Ordinului nr. 870/2004 o linie de garda se poate organiza daca exista cel putin 4 medici in specialitatea respectiva). Din aceasta cauza sunt situatii cand un medic efectueaza doua garzi consecutive ( interzis prin legislatie). Acest lucru duce la epuizarea fizica si psihica a personalului medical.

Din lipsa de medici – un medic specialist din spital trebuie sa ingrijeasca peste 20 de bolnavi la unele sectii, la care se adauga si consultatiile din cabinetele de specialitate ambulatorii integrate – foarte aglomerate. Din acest motiv creste numarul pacientilor de pe lista de asteptare.

Consultarea pacientilor sositi la serviciile de urgenta sau camera de garda intra si ele in sarcina medicilor de la sectii din lipsa medicilor de specialitate in medicina de urgenta de la aceste servicii.

Din cauza epuizarii unii medici iau decizia de a parasi tara si a cauta loc de munca in alte tari, care agraveaza si mai mult lipsa de medici.

La serviciul de urgenta ( UPU, CPU, Camera de garda ) lipsa cadrelor medicale ( medici si asistenti medicali ) are ca efect cresterea timpului de asteptare, dereglari la efectuarea triajului bolnavilor.

In judetul Harghita situatia arata in felul urmator:

a.)    Spitalul Judetean de Urgenta M-Ciuc – posturi vacante de medici: 92 (47%  neocupate )

b.)    Spitalul Municipal Odorheiu-Secuiesc – posturi vacante de medici: 19 (18%)

c.)    Spitalul Municipal Gheorgheni – posturi vacante de medici: 13 ( 28% )

d.)    Spitalul Municipal Toplita – posturi vacante de medici: 12 ( 67% )

Cea mai mare lipsa de medici, raportat la volumul si diversitatea activitatii medicale, se constata la Spitalul Judetean de Urgenta M-Ciuc.

Cea mai buna situatie o are Spitalul Municipal Odorheiu-Secuiesc.

La Spitalul de Psihiatrie ( monospecialitate ) lipsa grava de medici pare sa nu se rezolve in urmatorii 10-15 ani ( localitate izolata, atractivitate scazuta etc.)

In momentul de fata in unitatile spitalicesti din judetul Harghita exista o lipsa de 151 de medici specialisti.

Personal mediu sanitar

Numarul insuficient de personal mediu sanitar ( asistenti medicali ) are consecinte negative asupra organizarii turelor – ca atare un asistent medical trebuie sa se ocupe cu mai multi pacienti internati, are mai multe ture de noapte, ceea ce duce cu timpul la epuizarea fizica si psihica.Sunt probleme in special la asigurarea turelor de noapte cu personal mediu in numar insuficient. Problema devine si mai grava in timpul concediilor de odihna. Este afectata nu numai calitatea serviciilor medicale cat si promtitudinea asigurarii acestora.

Cele mai multe probleme in acest sens sunt la Spitalul Judetean de Urgenta M-Ciuc unde exista 218 posturi vacante ( 36% ) fata de normativul permis. Cele mai putine probleme sunt la Spitalul Municipal Odorheiu-Secuiesc – 16 posturi vacante ( 4% ). La Spitalul Municipal Gheorgheni exista 19 posturi neocupate (8%), iar la Spitalul Municipal Toplita sunt 19 posturi neocupate ( 17% ). La Spitalul de Psihiatrie Tulghes exista tot 19 posturi vacante ( 23% ).

Personal auxiliar

In ceea ce priveste numarul insuficient de alt personal auxiliar ( infirmiere, ingrijitori de curatenie, brancardieri ) genereaza alte probleme :

deficiente in ingrijirea bolnavilor nedeplasabili, comatosi, handicapati psihici, etc.

- deficiente in asigurarea igienei, a dezinfectiei saloanelor, care are ca urmare cresterea cazurilor de infectii intraspitalicesti ( nosocomiale ), care poate solda cu decese

- dificultati si deficiente in ingrijirea si intretinerea spatiilor verzi, locurilor de parcare etc. – care confera un aspect dezagreabil al imaginii exterioare a spitalelor

Cele mai multe posturi vacante se constata la Spitalul Judetean de Urgenta m-Ciuc: 173 de posturi neocupate (36% ) fata de normativul permis. Cele mai putine probleme sunt Spitalul Municipal Odorheiu-Secuiesc: 11 posturi vacante (13%) , la Spitalul Municipal Gheorgheni 8 posturi vacante (12% ), iar la Spitalul Municipal Toplita 13 posturi vacante (38%). La Spitalul de Psihiatrie Tulghes exista 11 posturi neocupate (13% ).

Chiar in cazul deblocarii posturilor spitalele nu ar avea fonduri suficiente sa acopere in proportie de 100% schema de personal permisa de normativ, fiind ingraditi si de plafonul de 70% al cheltuielilor de personal / total cheltuieli.

Credem ca situatie similara exista in toate spitalele din Romania si s-a ajuns la compromiterea calitatii asistentei medicale si din cauza aplicarii Ordonantei de Urgenta nr.34/2009 si in sectorul sanitar. Ministerul Sanatatii cunoaste acest lucru si incearca sa amelioreze situatia prin deblocarea unor posturi absolut necesare. Dovada in acest sens este si Hotararea nr. 547/23 mai privind ocuparea unui numar de 500 posturi vacante din sistemul sanitar, insa pentru judetul Harghita au fost repartizate doar 4 posturi la Spitalul Judetean de Urgenta M-Ciuc.

Anexam situatia evolutiei resurselor umane de la aplicarea OUG nr.34/2009 pana la 01.06.2012 - centralizat si defalcat pentru fiecare spital din judetul Harghita, precum si pictogramele corespunzatoare.